O lege mai permisivă şi stimulativă pentru cercetare

Profesori de renume din România consideră că ar trebui ca acei cercetători care au vocaţie să aibă o anumită siguranţă a continuităţii proiectelor, dar şi a locurilor de muncă, motiv pentru care atât statul, cât şi mediul privat ar trebui să sprijine mai mult inovarea şi cercetarea. Conform ministrului cercetării, un prim pas este modificarea legislaţiei care ar face ca cercetătorii „să aibă venituri decente, suficient de mari, pe proiectele din România, pentru a nu mai fi tentaţi să plece”.

Fondurile alocate cercetării de către mediul privat sunt foarte puţine şi printre cele mai scăzute din Europa, a declarat ministrul Cercetării şi Inovării, Lucian Puiu Georgescu, care a participat la Iaşi la un eveniment organizat de liderul mondial în furnizarea de soluţii de informare care îmbunătăţesc performanţele cercetătorilor în domeniul lor de activitate. Ministrul a spus că deşi finanţarea de la bugetul de stat pentru domeniul cercetării este mai mare ca în anii precedenţi, nu acelaşi lucru se poate spune de fondurile din mediul privat alocate cercetării.

„Bugetul din cercetare e format din mai multe părţi - partea care vine de la buget, alocaţia bugetară efectivă, şi celelalte surse. Stăm foarte prost la celelalte surse. Alocarea bugetară și intrările pe bugetul cercetării din alte surse, cum ar fi sursele private, într-adevăr, în România sunt printre cele mai scăzute din Europa. Dacă ne uităm la proiectele cofinanţate din fonduri europene, atunci nu stăm chiar aşa de rău. Stăm mai bine iar dinamica actuală e pozitivă”, le-a declarat jurnaliştilor Lucian ­Puiu Georgescu.

Ministrul cercetării a mai arătat că în prezent sunt două măsuri stimulative clare, care se aplică deja, pentru a-i determina pe cercetători să rămână în instituţiile de profil din România.
„Sunt două măsuri clare care reprezintă un început bun spre foarte bun. Una e de o lună de zile, privind introducerea ordinului comun al ministrului cercetării şi ministrului de finanţe prin care scutim de impozitul pe venit veniturile din proiectele de cercetare-inovare. A doua chestiune, care e de două săptămâni, este HG 751 prin care plafoanele salariale pentru toate categoriile incluse în cercetare, dezvoltare, inovare se duc la 50 de euro pe oră, brut. Asta înseamnă un nivel decent, apropiat, similar chiar, cu ţările din vestul Europei”, le-a declarat jurnaliştilor Lucian Puiu Georgescu.

Pentru aceasta, susţine ministrul cercetării, e nevoie de surse de finanţare diferite, care la rândul lor să asigure bugete mai mari, iar în acest sens, în OUG 57 din 2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică sunt anumite prevederi care ar trebui modificate.

„Lucrăm la o lege mai permisivă şi mai ales mai stimulativă pentru tot ce înseamnă cercetare, dezvoltare, inovare. Mai este o lege pe care lucrăm, Legea 319, care şi ea datează de vreo 14 ani, este Statutul cercetătorului, prin care dorim să ne apropiem de nivele de salarizare stimulative. Înseamnă ca oamenii să aibă venituri decente, suficient de mari, pe proiectele din România, pentru a nu mai fi tentaţi să plece”, a spus ministrul Cercetării şi Inovării.

Prezent la eveniment, prof.univ.dr. Dan Cristea, de la Facultatea de Informatică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, membru corespondent al Academiei Române, apreciază că statul ar trebui să facă investiţii pentru a încuraja tinerii spre studiu şi cercetare. „Primul eşalon ar trebui să rămână în universitate sau în cercetare. Primul eşalon se duce în străinătate acum. Al doilea eşalon rămâne în firme. (...) Sunt anumite zone ale industriei şi cercetării care trebuie susţinute de stat”, a declarat Cristea, pentru Agerpres.