Plajele litoralului românesc, în pericol de dispariţie

O suprafaţă de 2.400 de hectare din zona costieră a Mării Negre a dispărut în ultimii 35 de ani, iar pentru următoarele două decenii se prevede o dispariţie parţială, dacă nu chiar totală, a plajelor litoralului românesc, în cazul în care nu se intervine cu proiecte viabile, avertizează ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély. Potrivit specialiştilor de mediu, pe ansamblul litoralului românesc se apreciază că România pierde aproximativ 83 de hectare pe an din teritoriul naţional, impactul major manifestându-se asupra plajelor turistice.

Studiile efectuate de specialişti arată că, în ultimii 35 de ani, au dispărut 2.400 de hectare de plajă, a susţinut ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély. "În ultimele luni, am intrat în posesia datelor care ţin de zona costieră a Mării Negre. Pot să vă spun că am primit informaţii stupefiante din două surse importante - o dată din partea echipelor de specialişti japonezi, iar apoi din partea celor danezi. Potrivit acestora, în ultimii 35 de ani, au dispărut 2.400 de hectare de plajă şi zonă costieră de la Marea Neagră, fie în urma intervenţiei naturii, fie a altor factori. Dacă nu se intervine cât mai repede, peste 22 de ani vom avea foarte puţină zonă costieră", a precizat ministrul. Zona costieră a României are o lungime de 244 de kilometri şi se află în gospodărirea Administraţiei Naţionale Apele Române, din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor. "Deşi prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu sunt prevăzute 134 milioane de euro pentru acest proiect de reabilitare a zonelor costiere, continuăm să rămânem întârziaţi. Am dat un ordin pentru finalizarea masterplan-ului acestui proiect pentru reabilitarea acestor zone împotriva eroziunii costiere. Conform calculelor, suma totală ce va trebui cheltuită se ridică la 316 milioane de euro", a precizat ministrul Mediului. Totodată, Laszlo Borbely a menţionat că după anul 2014 vor mai fi alocate din Fondul pentru Mediu sume importante pentru acest tip de proiecte, fără însă a oferi o cifră exactă.

Sute de metri de plajă, pierduţi în zece ani

Conform unui studiu realizat în 2004 de specialişti ai Direcţiei Apele Române Dobrogea-Litoral, retragerea medie a falezelor este estimată la aproximativ jumătate de metru pe an, "procesul fiind intermitent, iar cordoanele litorale se caracterizează printr-un deficit sedimentar accentuat, ceea ce duce la o eroziune continuă a acestora". Potrivit specialiştilor, unele lucrări de protecţie au stabilizat anumite porţiuni de ţărm, însă altele sunt intens erodate. Astfel, în aproape zece ani, plaja din dreptul Taberei Internaţionale Eforie s-a retras cu 40 de metri, partea nordică a plajei Neptun s-a retras cu 24 de metri, iar în câţiva ani plaja Venus-Saturn s-a retras cu 36 de metri. Specialiştii au apreciat că, din cauza schimbărilor climatice globale şi a ridicării generale a nivelului mării, precum şi a condiţiilor geo-ecologice regionale, procesul de eroziune a litoralului românesc va fi cel puţin la fel de activ ca în ultimele două decenii.

România pierde aproximativ 83 de hectare pe an din teritoriul naţional

Specialiştii Ministerului Mediului şi Pădurilor au avertizat asupra pericolului în care se află ţărmul românesc al Mării Negre, apreciind că, "dacă nu se vor lua măsuri urgente pentru stoparea procesului de eroziune marină, în următorii cinci-zece ani România va rămîne fără plaje". Pe ansamblul litoralului românesc se apreciază că România pierde aproximativ 83 de hectare pe an din teritoriul naţional, impactul major manifestându-se asupra plajelor turistice. Aceste procese de eroziune au dus la situaţia în care zone de plaje care, iniţial, au avut lungimi de zeci de metri, au fost reduse la câţiva metri sau au fost complet distruse, în unele zone apa mării ajungând la fundaţia unor construcţii hoteliere. Specialiştii consideră că, printre cauzele care au condus la producerea acestui fenomen, se numără scăderea cantităţii de aluviuni descărcate în Marea Neagră, ca urmare a amenajărilor hidrotehnice realizate în bazinul Dunării, pe fluviu şi în delta acestuia. De asemenea, un impact negativ l-a avut şi devierea sedimentelor transportate în lungul ţărmului, ca urmare a unor modificări ale curenţilor marini, cauzate de construcţiile portuare şi de cele situate de-a lungul coastei marine.