Plan pe 7 ani de reducere a deficitului bugetar

Guvernul a publicat Planul fiscal-bugetar pe 2025-2031 în vederea ajustării deficitului bugetar cerute de Comisia Europeană. Proiectul combină reformele prevăzute deja în PNRR cu reforme suplimentare și are în vedere, printre altele, eliminarea stimulentelor fiscale din construcții, evaluarea proprietăţilor care urmează a fi impozitate, reforma salarizării în administraţia publică. Sistemul de taxe și impozite se va modifica, din aprilie 2025, pe baza unor scenarii propuse de Banca Mondială.

Stimulentele fiscale pentru personalul din construcţii vor fi eliminate treptat până în 2028 printr-o nouă lege adoptată până în martie 2025, potrivit Planului bugetar-structural naţional pe 2025-2031, publicat vineri seara de Ministerul Finanţelor. Totoda­tă, până la finalul anului va deveni funcţional sistemul informatic care permite implementarea unui model automat de evaluare a proprietăţilor. „Aceste valori se vor utiliza pentru a determina baza fiscală pentru impozitarea proprietăţilor”, precizează documentul.

Referitor la salarizarea din sectorul public, măsurile prevăd revizuirea coeficienţilor de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administraţia locală şi limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază, cu scopul re­ducerii disparităţilor salariale şi alinierii plăţii cu responsabilităţile, experienţa şi calificările. O altă reformă este cea a salariului minim. Acesta va fi ajustat la inflaţie, iar dacă va scădea sub 45% în raport cu salariul mediu, va interveni o ajustare suplimentară legată de productivitate.

Reforma fiscală avută în vedere are zece obiective, pe baza cărora Banca Mondială va propune cel puțin două scenarii, fiecare cu un ansamblu de măsuri specifice, din care autorităţile vor alege o variantă „care va fi implementată începând cu luna aprilie 2025”, se menţionează în document. 

Planul mai prevede o reformă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, o reformă a pensiilor, cu noi reguli de indexare şi reducerea pensionării anticipate. De asemenea, este amintită reducerea graduală a pragului de impozitare a microîntreprinderilor.

Potrivit documentului de la Ministerul Finanţelor, deficitul bugetar estimat pentru 2024 va fi de 7,9% din PIB, nivel de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a acestuia. Ca impact al planului menționat, veniturile bugetare sunt estimate să crească de la 29,6% din PIB în 2024, la 30,5% în 2025, și la 31% în 2026. La capitolul cheltuieli, acestea vor atinge un maxim în 2025, de 41,2% din PIB, și se vor reduce gradual până la 35,9% în 2031. La capitolul datorie publică, documentul indică o creștere până în 2029 la 62,6% din PIB, urmată de o coborâre sub 60% până în 2031.

Planul de ajustare fiscal-bugetară va fi transmis în această săptămână Comisiei Europene. România se află din 2020 în procedura de deficit excesiv, ca urmare a depăşirii limitei de 3%. (C. Z.)