Produse cu acelaşi ambalaj, dar cu altă compoziţie

O serie de cercetări făcute în diferite state membre au dezvăluit metodele folosite de unii producători pentru a introduce pe piaţa europeană produse cu acelaşi nume şi acelaşi ambalaj, dar cu diferenţe la nivelul compoziţiei, al ingredientului de bază sau al cantităţii acestuia, în funcţie de ţara pentru care sunt destinate, se arată într-un raport al Parlamentului European referitor la dublul standard. Raportul arată că există diferenţe de calitate nu doar la produsele alimentare, ci şi la alte bunuri de consum cum ar fi detergenţii sau produsele de igienă.

Potrivit datelor cuprinse în draftul raportului Parlamentului European, dat publicităţii de Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului şi care citează un studiu coordonat de experţi de la Universitatea cehă Plackeho Olomouc, producătorii recurg la următoarele patru practici în urma cărora apar pe piaţă produse de calităţi diferite în diverse state membre: producătorul distribuie pe pieţe produse cu arome şi compoziţii diferite, cu un ingredient principal diferit, dar având acelaşi aspect şi acelaşi ambalaj; un producător plasează produse cu diferite calităţi pe piaţă, dar cu acelaşi ambalaj sau cu unul extrem de asemănător; un producător plasează produse cu greutăţi diferite pe pieţele europene, însă cu acelaşi ambalaj sau unul similar; atunci când lansează un produs nou pe o anumită piaţă, producătorul foloseşte un produs cu o compoziţie de o calitate superioară, cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor şi a-i învăţa să cumpere produsul, urmând ca, după o anumită perioadă, să apară o „schimbare a reţetei” fără nici o modificare în ceea ce priveşte ambalajul sau modul de prezentare al acestuia.

Toate aceste lucruri conduc la situaţia în care consumatorul dintr-o ţară care călătoreşte într-o altă ţară nu mai poate fi sigur că acelaşi produs, cumpărat din locul în care se află, are aceleaşi calităţi cu cel pe care-l consumă în ţara sa de origine.

Având în vedere reglementările europene în domeniu, raportul Parlamentului European citat de Mediafax arată că, indiferent că este vorba despre promovarea, vânzarea sau furnizarea de produse, companiile ar trebui să le ofere consumatorilor informaţii exacte, care să le permită acestora să facă o alegere în cunoştinţă de cauză atunci când vor să cumpere un produs.
Astfel, între recomandările specialiştilor se regăseşte inclusiv întocmirea unei liste negre a producătorilor care practică dublul standard în ceea ce priveşte calitatea produselor pe care le distribuie în spaţiul european.

România este una dintre ţările în care s-a constatat existenţa pe piaţă a produselor cu calitate mai scăzută decât cea a produselor similare din vestul Europei.

În luna iulie 2017, în urma analizelor comparative realizate de autorităţile de la Bucureşti au fost identificate 9 din 29 de produse alimentare care aveau standarde duble din punct de vedere calitativ în România şi în câteva ţări din UE.

Au fost prelevate 29 de probe din ţări europene şi, simultan, 29 de probe identice din magazinele româneşti, sortimente din categoriile lactate, carne, peşte şi ciocolată. Dintre acestea, nouă produse au prezentat unele diferenţe din punctul de vedere al conţinutului de grăsimi şi proteine, au precizat oficialii Ministerului Agriculturii (MADR).

Reprezentanţii MADR au exemplificat diferenţe de conţinut din punct de vedere caloric identificate la produse ca parizer de porc, cârnaţi pentru grătar, conserve de peşte, pateu de ficat, bacon cuburi, şuncă de porc. Ei au precizat că aceste produse nu prezintă risc din punctul de vedere al consumului uman şi diferenţele respective indică doar o necorelare între etichetările din vestul şi estul Europei.