Rețelele sociale, o provocare pentru democrație

Experienţa României privind anularea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 2024 a reprezentat un prilej important de reflecţie asupra noilor provocări la adresa securităţii şi democraţiei, a declarat preşedinta Comisiei de la Veneţia, Marta Cartabia, la București, la un forum pe tema statului de drept. La eveniment s-a discutat și despre noile forme de putere pe care reţelele de socializare le exercită în societate.

În discursul pe care l-a ținut la evenimentul „Rule of Law Forum”, în prezența președintei Comisiei de la Veneţia, Marta Cartabia, preşedintele Nicuşor Dan a atras atenţia asupra puterii pe care o au reţelele de socializare. „Democraţia se confruntă cu o provocare, în opinia mea, cea mai puternică: comunicarea pe reţelele sociale. Nu vorbesc de conţinut, vreau să vorbesc doar de cantitate. Cum facem ca principiul fundamental al democraţiei - o persoană, o voce, un vot - să fie păstrat, păstrând şi libertatea de expresie, şi libertatea de asociere, pentru că constatăm că a devenit extrem de ieftin să plăteşti 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă”, a declarat şeful statului la forum, potrivit Agerpres.

Referindu-se la statul de drept, Nicuşor Dan a afirmat că acest concept poate părea abstract, dar se traduce prin „funcţionarea sau nefuncţionarea instituţiilor”, satisfacţia sau nemulţumirea cetăţenilor şi existenţa unor mecanisme prin care instituţiile se controlează reciproc, pentru a preveni derapajele. 

Anularea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 2024 din România a devenit o temă de reflecție, în cadrul Comisiei de la Veneţia, asupra noilor probleme cu care se confruntă democraţiile, a afirmat, la rândul său, Marta Cartabia. „Îi dau dreptate domnului preşedinte Nicuşor Dan. Aceasta este principala provocare pentru democraţia noastră - reţelele de socializare. Utilizarea unor noi forme de comunicare poate afecta integritatea electorală a deciziilor noastre”, a menționat președinta Comisiei de la Veneția. 

Marta Cartabia a vorbit și despre alte provocări la adresa statului de drept: „Primul - puterea fără limite. (…) O cultură difuză a puterii nelimitate şi necontrolate reprezintă una dintre cele mai mari provocări. În al doilea rând, noile forme de putere. Puterea nu mai este exercitată doar în cadrul guvernelor şi al parlamentelor. Este exercitată, de asemenea, prin intermediul algoritmilor, al platformelor digitale şi de către actori privaţi ale căror decizii afectează milioane de cetăţeni în moduri invizibile şi opace. (…) În al treilea rând, restabilirea statului de drept. Unele ţări au ieşit dintr-o perioadă de regres democratic şi întreprind acum reforme delicate pentru a repara instituţiile afectate”.

Formată din experți indepen­denți, Comisia de la Veneția este organul consultativ al Consiliului Europei în materie constitu­țio­nală. (C.Z.)