România propune Comisiei o listă de modificări ale PNRR

Potrivit Ministerului Proiectelor Europene, România lucrează la definitivarea propunerilor de modificare a PNRR pe care să le trimită Comisiei de la Bruxelles. Printre acestea se numără eliminarea procentului de 9,4% din PIB pentru bugetul de pensii şi înlocuirea sa cu o regulă de indexare în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB.

Guvernul a îndeplinit până în acest moment 72 de ţinte şi jaloane din PNRR, ce aduc aproximativ 10 miliarde de euro, fiind în curs de realizare alte 79 de ţinte şi jaloane, însemnând încă 2,5 miliarde de euro, până la finalul acestui an, a transmis Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE). Totodată, țara noastră este în dialog cu Comisia Europeană privind plata celei de-a doua tranşe din PNRR, în valoare totală netă de 2,81 miliarde de euro, care vizează 51 de jaloane şi ţinte.

„De la debutul implementării planului, au fost deja semnate peste 8.500 de contracte cu beneficiarii PNRR, în valoare de 11 miliarde de euro. România este printre primele şapte state UE care au depus cererea a doua de plată. Acest fapt în condiţiile în care are al doilea cel mai complex plan, cu peste 500 de ţinte şi jaloane”, arată un comunicat al ministerului, preluat de Agerpres.

În viziunea reprezentanţilor ­MIPE, Planul Național de Redresare și Reziliență este necesar a fi ajustat, deoarece invazia din Ucraina a schimbat major perspectivele macroeconomice, cu impact direct asupra implementării investiţiilor din PNRR. Conform informării, 30 aprilie 2023 a fost data orientativă până la care Comisia aș­tepta ­propuneri de modificare pentru PNRR, dar autori­tățile de la Bucu­rești nu au o „listă finală” în acest sens, ci doar un document neoficial trimis deja la Bruxelles, potrivit mai multor surse.

Pe lista modificărilor se află măsuri incluse în următoarele componente ale PNRR: C1 - Managementul apei, C2 - Păduri şi protecţia biodiversităţii, C3 - Managementul deşeurilor, C4 - Transport sustenabil, C6 - Energie, C7 - Transformare digitală, C8 - Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii, C11 - Turism şi cultură, C13 - Reforme sociale, C14 - Bună guvernanţă, C15 - Educaţie.

Guvernul trebuie să transmită, de asemenea, o listă de proiecte la care renunță, deoarece va primi cu 2,1 miliarde de euro mai puțin. „Avem o scădere a grantului cu 2,1 miliarde de euro, dar aceasta este ca urmare a creșterii economice pe care am avut-o în 2021 față de 2020”, a declarat ministrul proiectelor europene Marcel Bo­loș, la Digi24.

În ceea ce priveşte REPowerEU, capitol nou introdus în PNRR, acesta va aduce țării noastre o finanţare suplimentară de 1,44 miliarde de euro pentru investiţii strategice în domeniul-cheie al siguranţei energetice. (C. Z.)