Scădere importantă anul trecut a producției de vin

Din cauza condiţiilor climatice dificile de anul trecut, cu grindină şi secetă în perioade critice, producţia de vin a României a scăzut cu 19,8% în 2024 comparativ cu 2023, ajungând la 3,7 milioane hectolitri. Este una dintre cele mai semnificative scăderi procentuale din Uniunea Europeană, arată cel mai recent raport publicat de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV).

În ciuda acestui declin, țara noastră își menţine poziţia pe harta mondială a vinului, atât prin suprafaţa cultivată, cât şi prin nivelul consumului intern. Potrivit OIV, cu un total de 187.000 de hectare plantate cu viţă-de-vie (din care 8.179 ha cu struguri de masă), în creştere ușoară faţă de 2023 (+0,1%), România este printre primele zece ţări ca suprafaţă viticolă. „Aceasta o plasează pe locul 8 la nivel mondial, depăşind ţări precum Portugalia, Chile sau Australia. România se numără printre puţinele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat o creştere (a suprafeței cultivate, n.r.) în 2024, alături de Italia şi Grecia, în contextul unui declin generalizat la nivel european”, arată o analiză a Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV), citată de Agerpres.

În ceea ce priveşte consumul intern, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de 3 milioane hectolitri (hl) în 2024. Cu toate acestea, nivelul consumului a fost cu 4% peste media ultimilor cinci ani, potrivit ONVPV.

La nivel global, anul 2024 a fost unul dificil pentru sectorul vitivinicol, din cauza condiţiilor climatice extreme, a scăderilor istorice ale producţiei şi a consumului în declin constant. Potrivit OIV, producţia mondială de vin (excluzând musturile şi sucurile) a scăzut la 225,8 milioane hl, cel mai redus nivel din 1961. De asemenea, estimările OIV indică un consum mondial anul trecut de 214,2 milioane hl, în scădere cu 3,3% faţă de 2023 şi, de asemenea, cel mai scăzut din 1961. Tendinţa descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor, preferinţele generaţionale, dar şi presiunile economice precum inflaţia şi scăderea puterii de cumpărare.

Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane hl în 2024 (-3,5% faţă de 2023), adică cea mai mică producţie din acest secol. Italia rămâne cel mai mare producător mondial cu 44,1 milioane hl, urmată de Franţa (36,1 milioane hl, în scădere drastică cu 23,5%) şi Spania (31 milioane hl).

Volumul comerţului internaţional cu vin a stagnat la 99,8 milioane hl, dar valoarea exporturilor a rămas ridicată la 35,9 miliarde euro, datorită preţurilor medii mari (3,60 euro/litru). Categoria vinurilor îmbuteliate a reprezentat 50,8% din volum şi 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante şi bag-in-box au înregistrat scăderi atât în volum, cât şi în valoare. (C. Z.)