Soluţii pentru stoparea corupţiei în spitale din Sibiu

După ce, la începutul săptămânii trecute, ministrul sănătăţii, Sorina Pintea, afirma că are în vedere un plan de măsuri pentru eradicarea fenomenului şpăgii din spitale, managerii din sănătate din Sibiu au venit cu o serie de propuneri în acest sens. Printre acestea se numără montarea de camere video, legalizarea micilor „atenţii” precum un buchet de flori şi o cutie de ciocolată sau acordarea de sponsorizări pentru pregătirea profesională a cadrelor medicale sau participarea acestora la congrese şi cursuri.

Directorul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, cel mai mare spital public din judeţ, Cornel Benchea, este de părere că pacienţii care se simt condiţionaţi de medici de plata unor sume de bani ar trebui să facă plângere şi să solicite ajutorul organelor competente.

Acesta a spus că a avut cazuri în care pacienţii s-au plâns la el că medici din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă le-ar fi pretins şpagă. Problema este că plângerile au venit după luni de zile şi fără dovezi care să probeze cele afirmate.

„În momentul în care au venit nişte pacienţi care au spus că, acum nu ştiu câte luni sau anul trecut, mi s-a cerut, m-au întrebat «ce măsură luaţi, domnule director?». Păi ce măsură pot să iau eu acum, când vii şi îmi spui că acum trei luni de zile, mi-a cerut doctorul x. (...) Din punctul meu de vedere, ar trebui să faci următorul lucru: să zici da, domnule, nici un fel de problemă, nu am bani la mine, mă duc acasă să-i aduc, du-te şi anunţă unde trebuie, să îţi dea bani marcaţi, să vină să facă tot ce trebuie”, a explicat managerul.

Directorul spitalului din Sibiu a mai propus ca medicii să comunice la DSP programul de lucru şi de la stat şi de la privat, ca să nu mai poată figura în ambele locuri în acelaşi timp, dar şi să se fixeze sarcini şi pretenţii mai mari pentru personalul medical care are lefurile majorate.

Un medic experimentat care face şi gărzi în cel mai mare spital de stat din Sibiu are un venit lunar de 10.000 de lei net. Asistentele medicale de pe secţiile ATI şi Urgenţă pleacă acasă, lunar, cu o leafă de peste 4.000-5.000 de lei.

Alţi doi foşti directori ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu, actuali manageri în sistemul de sănătate din judeţ, au afirmat şi ei că nu cred că se mai primesc „atenţii” de la pacienţi după majorarea salariilor.

„Cred că cel mai simplu şi la îndemână ar fi să înţeleagă pacienţii că doctorii sunt plătiţi pentru actul medical şi nu trebuie să venim ca pacient ca să-i motivăm suplimentar. Cred că acesta este primul lucru care ar trebui făcut, şi anume, conştientizarea opiniei publice prin presă, prin toate mijloacele care există, că medicii, în momentul acesta, câştigă suficient de mult ca să fie motivaţi pentru ceea ce fac”, este de părere directorul CJAS Sibiu, Vasile Spinean.

Un alt fost director al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, actualul director al DSP, Gabriel Budescu, crede că românii dau şpagă medicilor din obişnuinţă, pentru că simt nevoia să fie recunoscători.

La rândul său, directorul Spitalului de Pneumoftiziologie din Sibiu, Cristian Roman, recunoaşte că „este greu să scăpăm de boala aceasta” şi că „e la fel de vinovat şi cel care dă ca şi cel care ia. La salariile care sunt, este absurd să mai existe fenomenul acesta, dar, din păcate, mai există”.

La Spitalul Clinic de Pediatrie din Sibiu, ca măsură de combatere a fenomenului şpăgii, directorul unităţii, chirurgul ortoped Stelian Banciu, îi pune pe aparţinătorii copiilor internaţi să semneze un formular în care au luat cunoştinţă de regulile de igienă pe care trebuie să le respecte în spital, dar şi că înţeleg că nu sunt permise „atenţiile”.

„Condiţionarea actului medical este o chestiune care nu se poate accepta sub nici o formă. Cei care sunt în situaţiile acestea trebuie să anunţe, ca să se ia măsuri. Oamenii aceia nu au ce să caute în tagma medicală”, a opinat Stelian Banciu.

Ministrul sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat săptămâna trecută că fenomenul şpăgii din spitale este încă de „mare amploare” şi că va realiza un plan de măsuri, împreună cu sindicatele din domeniu, pentru limitarea acestuia.