Tehnica inedită de încondeiere a unui istoric clujean

În tihna satului clujean Morişti, ascunsă de zgomotul lumii, Mariana Andone Rotaru transpune pe ouă de struţ, printr-o tehnică pe care a inventat-o, teme religioase din icoane transilvănene pictate pe sticlă în secolele XVIII-XIX. În decorarea ouălor, ea îmbină şi respectă ambele tradiţii, atât pe cea a încondeierii, cât şi pe cea a pictării vechilor icoane, pe dosul sticlei.

Este o muncă migăloasă, care cere multă răbdare, decorarea unui ou prin combinarea celor două tehnici răpindu-i clujencei peste 70 de ore adunate. „Eu sunt o fire foarte energică, dar în momentul în care mă aşez la masa de lucru, trebuie să am o stare sufletească foarte bună, să fiu zen, foarte împăcată cu mine. De exemplu, nu puteam lucra când auzeam la ştiri diverse lucruri alarmante despre pandemie”, a declarat, pentru Agerpres, Mariana Andone Rotaru, care este arheolog, muzeograf de peste 15 ani, doctor în istorie cu specializarea în epoca romană.

Ouăle par pictate, însă imaginile finale de pe ele sunt rezultatul scufundării lor în băi succesive de culoare.

„Plec de la tehnica încondeierii oului cu băi succesive de culoare prin protejarea fondului cu ceară topită, dar care ilustrează, reprezintă pe suprafeţele ovoidale teme iconografice folosite în icoana transilvăneană pe sticlă. Am încercat să respect rigorile ambelor tehnici separate, ca să zic aşa. Desenul se realizează cu ceară topită, cu ajutorul unui condei tradiţional. Elementele aurite sunt redate cu foiţă de aur de 24 k şi foiţă de argint, patinate cu propolis”, dezvăluie Mariana Andone Rotaru.

Ea a detaliat modul în care realizează reinterpretări ale celebrelor icoane pe sticlă de la Nicula, Şcheii Braşovului sau zona Făgăraşului pe ouăle de struț. „Se începe prin trasarea câmpului, se împart ouăle în mai multe suprafeţe, practic îţi trasezi o urseală, îţi începi un model. La fel se lucrează şi icoana pe sticlă, după şabloane, după izvoade. Se trasează tot conturul cu cerneală, cu tuş negru, după care se umplu suprafeţele cu culori, dar în formă inversă: începi cu detaliile şi te tot duci spre fundal. Începi cu culorile cele mai deschise, cum se face la oul încondeiat, astfel încât până la final să ajung la culoarea neagră, care de fapt rezultă din combinarea tuturor culorilor. Aici a fost provocarea, să găsesc cum să îmbin cele două tehnici, astfel încât la final să-mi rezulte o icoană, dar nu pictată, ci încondeiată. Practic, numai foiţa de aur se aplică la sfârşit; în rest sunt pur şi simplu băi de culoare. Scufunzi oul întreg, laşi să se usuce şi acoperi iar cu ceară. Dificultatea vine din faptul că tu nu mai poţi interveni ulterior. (…) Cei mai mulţi cred că sunt pictate. Asta m-a impresionat. Înseamnă că am reuşit tehnic destul de bine”, explică muzeografa.

Mariana Andone Rotaru a încondeiat prin metoda sa 60 de ouă de struţ, folosite pentru că au coaja mai rezistentă, care pot fi admirate, până pe 9 mai, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti. (C. Z.)