Jurnalismul instituțional, mai puțin influent decât știrile de pe platforme

Este concluzia ultimelor date publicate de Institutul Reuters pentru studierea Jurnalismului, care investighează anual situația presei la nivel internațional. Raportul din 2025 este relevant pentru consumul de informaţie şi opinie a audienţelor digitale pentru media tradiţionale şi pentru online din 48 de pieţe de media, inclusiv România, de pe șase continente.

Cercetarea științifică a vizat analiza potențialelor beneficii ale utilizării noilor tehnologii care folosesc inteligență artificială pentru a personaliza conținutul și a-l face mai captivant pentru tineri, în condițiile în care un număr tot mai mare de persoane evită știrile. Raportul cuprinde și un capitol despre starea în schimbare a podcastingului, dar și o secțiune în care este investigată valoarea știrilor locale și sinteresul pentru modalități mai flexibile de plată pentru conținutul online, inclusiv „pachete de știri”.

Sondajul a fost realizat online, pe un eșantion de 97.055 de adulţi, cu aproximativ 2.000 de persoane pentru fiecare piaţă, reprezentând parte din populația care are acces la internet, din fiecare țară. Munca de teren a fost întreprinsă la sfârşitul lunii ianuarie/începutul lunii februarie 2025. Datele au fost ponderate în funcţie de ţintele stabilite pentru vârstă, sex şi regiune (alături de educaţie şi înclinaţii politice, acolo unde a fost posibil), pentru a reflecta totalul populaţiei.

Atenția asupra media tradiționale, în scădere

Potrivit raportului, continuă să scadă atenția asupra surselor media tradiționale, cum ar fi presa scrisă, televiziunea și site-urile de știri, în timp ce dependența de rețelele sociale, platformele video și agregatoarele online crește. În unele țări, precum SUA sau Franța, perso­nalitățile și influencerii joacă un rol semnificativ în modelarea dezbaterilor publice. Tinerii influenceri joacă, de asemenea, un rol semnificativ în multe țări asiatice.

Șase rețele de socializare oferă în prezent conținut de știri online, comparativ cu doar două în urmă cu zece ani. A crescut, de asemenea, consumul de videoclipuri online, ca sursă de știri, potrivit studiului. Spre exemplu, proporția consumatorilor de videoclipuri pe rețelele sociale a crescut de la 52% în 2020 la 65% în 2025.

Podcastingul de știri are succes în rândul unui public mai tânăr și mai bine educat, cu cei mai mulți consumatori în Statele Unite. Piețele de podcasturi din nordul Europei rămân dominate de radiodifuzorii publici sau de marile companii media tradiționale și au fost mai lente în adoptarea versiunilor video.

Chatboții și interfețele bazate pe inteligență artificială au devenit o sursă de știri, pe măsură ce motoarele de căutare și alte platforme integrează știri în timp real. Totuși, publicul din majoritatea țărilor cuprinse în studiu rămâne sceptic cu privire la utilizarea inteligenței artificiale în știri și consideră mai oportun ca informația să vină dinspre oameni.

Încrederea în ştiri

Încrederea generală în știri (40%) a rămas stabilă pentru al treilea an consecutiv, chiar dacă încă este cu patru puncte procentuale mai mică decât era în punctul culminant al pandemiei de coronavirus. Raportul arată, de asemenea, că se află în creștere popularitatea rețelelor de socializare și a știrilor oferite de influenceri, în vreme ce audiența televiziunilor tradiționale scade continuu, pe măsură ce publicul trece la streaming online.

Pe toate cele 48 de piețe, dependența de rețelele sociale și video pentru știri este cea mai mare în rândul segmentelor demografice mai tinere, 44% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani declarând că acestea sunt principala lor sursă de știri și 38% dintre cei cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani.

Presa tradițională, relevantă pentru publicul digital din România

În România, studiul a fost făcut prin intermediul unui chestionar online, distribuit în perioada 14 ianuarie - 19 februarie 2025, pe un eşantion de 2.003 persoane. Rezultatele se referă numai la publicul digital, reprezentat pe criterii de vârstă, sex, regiune şi educaţie. Potrivit rezultatelor, un sfert din publicul digital din România (26%) declară că are încredere în presă în general, iar trei din zece români (31%) spun că au încredere în redacţiile pe care aleg să le urmărească.

Alături de sursele online, inclusiv platformele de socializare, televiziunea rămâne un mediu de informare preferat de publicul digital, se arată în Digital News Report. „Alegerile prezidenţiale anulate şi creşterea tensiunilor în societate au sporit atât anxietatea publicului digital, cât şi apetitul lui pentru informaţie. Redacţii principale şi echipele de jurnalism de investigaţie stabilesc în continuare agenda publică”, a explicat Raluca-Nicoleta Radu, autoarea paginii de țară a Digital News Report despre România, profesor universitar la Facultatea de Jurnalism a Universității București.

Pentru publicul digital din România brandul de top rămâne ProTV, considerat a fi un post de televiziune ce oferă „un mix de jurnalism de investigaţie, informaţie politică prezentată echilibrat, fapt divers, emisiuni populare şi filme de acţiune”. Iar printre alte mărci de top se numără Antena 1, Realitatea TV, România TV, HotNews şi Adevărul, Europa FM, Libertatea, Kanal D, dar și branduri online precum G4Media.

De asemenea, 8 din 10 persoane (78%) folosesc cel puţin o reţea de socializare pentru a se informa şi a discuta despre ştiri, iar un sfert dintre respondenţi folosesc TikTok ca sursă de ştiri. Șase din 10 persoane până în 35 de ani folosesc o reţea de socializare bazată pe imagine sau video pentru a se informa.