Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Analiză Toamnă cu secetă „extrem de severă” în nord-estul României

Toamnă cu secetă „extrem de severă” în nord-estul României

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Analiză
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 30 Dec, 2021

În toate cele trei luni de toamnă, regiunea de nord-est a țării s-a confruntat cu fenomenul de secetă severă, precipitațiile lipsind cu totul în această perioadă. Situația s-a agravat continuu, afectând culturile de toamnă. Potrivit specialiștilor, deficitul de apă din sol va fi greu de compensat, chiar și în condițiile unei ierni cu precipitații.

În intervalul septembrie - început de decembrie, în județele aflate în partea de nord-est a Moldovei deficitul de apă din sol, dar și din aer a determinat instalarea unor fenomene severe de secetă atmosferică și pedologică, ce au avut urmări serioase mai ales în agricultură. „Seceta atmosferică este considerată a fi cauzată în special de temperatura ridicată şi de umiditatea scăzută a atmosferei, care, chiar prin condiţiile unei umidităţi relative suficiente în sol, face ca intensitatea transpiraţiei să depăşească posibilităţile de absorbţie a apei din sol. Seceta pedologică se datorează în special umidităţii reduse a solului, care, chiar în condiţiile atmosferice satisfăcătoare, nu permite absorbţia de către plante a unei cantităţi suficiente de apă din sol. Starea cea mai gravă pentru plante este atunci când seceta solului este concomitentă cu seceta din atmosferă”, a explicat conf. univ. dr. Feodor Filipov, de la Departamentul de Pedotehnică al Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași.

În această situație, destul de problematică pentru fermieri, care își văd puse în pericol culturile agricole de toamnă, s-a ajuns după ce pe o perioadă de mai bine de trei luni în zona menționată nu s-au înregistrat deloc precipitații. Astfel că, odată instalată, seceta s-a tot accentuat. „Perioada de secetă se instalează dacă 14 zile consecutive în intervalul rece (lunile octombrie-martie) şi cel puţin 10 zile consecutive în sezonul cald (lunile aprilie-septembrie) s-au produs precipitaţii care au totalizat cel mult 0,1 mm sau 0,1l mm/ mp. Deoarece absenţa precipitaţiilor se poate înregistra în orice anotimp, există deficit de apă în perioadele de iarnă, primăvară, vară şi toamnă. Efectele secetei asupra plantelor cultivate sunt diferenţiate şi depind atât de specie, cultivare şi faza de dezvoltare a acestora, cât şi de perioada în care are loc”, a menționat conf. univ. dr. Feodor Filipov.

Culturile de grâu și de rapiță, grav afectate de lipsa ploilor

Lucrările de toamnă au fost îngreunate, iar grâul, în condițiile în care s-a putut semăna, nu a răsărit. Potrivit profesorului Feodor Filipov, seceta a fost prezentă în mulți dintre anii trecuți, în perioadele de toamnă, în zona de nord-est a Moldovei, dar anul acesta, din cauza persistenței fenomenului pe o perioadă foarte lungă de timp, consecințele sunt vizibil mai grave. „Cele mai importante pierderi sunt legate de o posibilă calamitare a culturilor de cereale, de care depinde, în cea mai mare măsură, securitatea alimentară a populaţiei. În acest an, seceta din partea de est a României este extrem de severă, ca urmare a temperaturilor ridicate înregistrate în această toamnă, vânturilor care au intensificat pierderea apei prin evaporaţia directă şi au făcut ca şi puţina apă de precipitaţii să fie în bună parte pierdută fără să poată fi folosită de plantele semănate şi răsărite”, a subliniat acesta.

Cea mai afectată cultură de toamnă, din cauza secetei, este rapița, care a fost aproape compromisă, din cauza lipsei de apă din sol.

Potrivit prognozei meteorologice emise de Laboratorul de Agrometeorologie al Administrației Naționale de Meteorologie pentru perioada 9-15 decembrie, aprovizionarea cu apă în cultura grâului de toamnă pe profilul de sol 0-100 cm a prezentat deficit (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) în Moldova. Conform aceleiași prognoze, probleme legate de deficitul de umiditate din sol au fost vizibile și în alte zone din țară – „pe suprafețe agricole extinse din Crișana, local nordul și centrul Dobrogei, centrul, estul și sud-estul Transilvaniei, nord-estul și izolat centrul și estul Munteniei și nord-vestul Banatului”.

„Rezervele reduse de apă din sol, lipsa precipitaţiilor care să reconstituie rezerva de apă pierdută amplifică efectele negative ale secetei foarte severe înregistrate în această toamnă. Sperăm ca în perioada următoare să aibă loc refacerea rezervei de apă în sol, astfel ca terenul să poată fi pregătit pentru culturile agricole de primăvară şi să fie prevenită calamitarea culturilor agricole de toamnă înfiinţate”, a apreciat conf. univ. dr. Feodor Filipov.

Primul semn de îmbunătățire a situației, semn bun, dar nu suficient, a fost episodul de precipitații (ninsori în nord, ploi în est) înregistrat în perioada 6-8 decembrie. A fost, așa cum aprecia pe pagina Meteo Moldova conf. univ. dr. Lucian Sfîcă, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „primul episod generalizat de precipitații cumulând peste 20 mm/mp înregistrat după mai bine de trei luni. Toată Moldova istorică va beneficia de acest aport, cu un plus acolo unde este nevoie mai mult, adică în sudul regiunii”.

De asemenea, episodul de precipitații sub formă de ninsoare de la finalul acestei luni (25-27 decembrie) contribuie la refacerea rezervelor de apă din sol, însă abia perioada următoare va arăta dacă acestea sunt sau nu suficiente pentru a acoperi deficitul din toamnă.

 

Citeşte mai multe despre:   seceta