Suntem obişnuiţi să reducem imaginea câmpiei doar la dimensiunea ei plană, sfârşită într-o linie orizontală, circulară, de unde se ridică soarele şi unde se întoarce la asfinţit, scăpându-ne, prea des, verticala. Adică profunzimea întinderii, pe care se înscriu omul, istoria şi cerul. La Broşteni, comuna Ion Roată, din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, verticala este o biserică. Ctitorul ei, Evanghelie Zappa - nume predestinat -, marele filantrop din Labova, înromânit aici, este cel care iniţia, înaintea baronului Pierre de Coubertin, reînfiinţarea Jocurilor Olimpice, simbol al frăţietăţii şi al bunei înţelegeri între oameni şi popoare.
Drumul prin câmpie predispune la lungi reverii, cercând predispoziţia inimii la rugă. Un fel de regăsire pe orizontală a sinelui, linişte şi post. Căci, până la urmă, drumul este o formă de ascetism voluntar, asumat de pelerin, cu atât mai mult cu cât altarul spre care te îndrepţi este expresia însăşi a smereniei câmpiei. Felul ei de a-ţi răspunde chemării.
Cu acest sentiment am pornit spre Broşteni, parohia din comuna Ion Roată, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, unde, pe verticala existenţială a aşezării, străluceşte numele marelui filantrop Evanghelie Zappa, cel care dă identitate inconfundabilă şi personalitate de invidiat micii comunităţi de aici.
Evanghelie Zappa, grecul înromânit la Broşteni
„Această Sfântă şi Dumnezeiască Biserică ce se prăznuieşte cu hramurile «Buna Vestire», «Sfântul Nicolae» şi «Sfântul Gheorghe» şi s-au făcut din temelie în zilele Presfinţitului Mitropolitu Nifon şi în zilele Prea Înălţatului nostru D-nu Barbu Dimitrie Ştirbeiu, cu toată cheltueala D-lui Marele Serdar Evanghelie Zappa şi s-au săvârşit la anul 1859“.
Aceasta este pisania bisericii monument istoric din satul Broşteni, comuna Ion Roată, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor. Prin ea, neînsemnata aşezare iese din anonimat şi se aşază cu demnitate istorică pe verticala meridianului ortodox al Bisericii noastre strămoşeşti, legând în cer, prin ctitorul ei, creştinii de la noi cu cei din Grecia, într-o mărturisire comună a credinţei în Hristos.
Dacă nu ar fi existat Evanghelie Zappa, în această biserică, ridicată în 1859, nu s-ar fi închinat nici Alexandru Ioan Cuza, iar istoricii ar fi consemnat poate doar atestarea documentară a satului, la 1608, în hrisovul lui Radu Şerban.
Evanghelie Zappa, grec la origine, a fost unul dintre cei mai mari filantropi ai vremii. El s-a născut în 1800, în Labova, din provincia otomană Epir, actualmente în Albania. După ce a participat între 1821 şi 1829 la luptele pentru independenţa Greciei, a venit în Ţara Românească, pe la 1830, dobândind averi colosale, înromânindu-se la Broşteni, satul unde şi-a ridicat o miraculoasă curte boierească. Aici l-a întâmpinat pe Alexandru Ioan Cuza de două ori, cu care a discutat problemele ţării unite. Şi tot aici s-a gândit la reînvierea Jocurilor Olimpice moderne, cu mult înaintea baronului francez Pierre de Coubertin. El este cel care a ajutat refacerea Capitalei, distrusă de marele incendiu din 1847, tot el a donat sume importante pentru înfiinţarea Academiei Române, pentru înzestrarea armatei şi propăşirea culturii române şi multe altele. „O, cât de vrednic de respect şi de iubit sunt aceşti români, doranilor, şi cât le suntem datori noi, străinii, care locuim aici“, mărturisea Zappa în cartea sa.
Verticală a identităţii istorice a satului
Din toată măreţia de odinioară a moştenirii lăsate de marele filantrop ţăranilor de la Broşteni, astăzi mai stau în picioare doar biserica, monumentele funerare ale lui, vărului său Constantin Zappa, şi cel al fratelui lui, Anastasios Zappa, precum şi trei ziduri ale fostului conac.
O linişte, caldă, profundă, te cuprinde, decum păşeşti dincolo de prag, în biserică. Sfinţi în armuri, îngeri, icoane vechi dau la o parte fumul de pe chipuri, trec din varul de pe ziduri direct în inima ta. Priveşti, iarăşi şi iarăşi, şi nu-ţi vine să crezi că sub talpă zvâcnesc paşii Voievodului unirii. „Când intri în biserica noastră, te întâmpină o atmosferă tainică, de lucru vechi, aşezat, care îţi dă siguranţă şi bucurie. Acest duh este dătător de leac. Foarte mulţi oameni suferinzi şi-au găsit alinare aici. Ca obiecte originale, avem un baldachin din 1859, foarte frumos sculptat, icoanele împărăteşti şi catapeteasma din zid. Pictura, deşi nu este cea originală, datează din 1943, fiind executată de familia Ganea, de la Muntenii Buzău. Acum 30 de ani, biserica a ars şi, din această cauză, starea picturii nu este foarte bună. Lăcaşul este afectat şi din cauza cutremurelor. Toate necesită reparaţii costisitoare. Suntem în faza de proiect cu aceste lucrări şi nădăjduim, cu ajutorul lui Dumnezeu, să ne apucăm de treabă. Desfăşurăm câteva proiecte în parteneriat cu Ambasada Greciei, care au avut drept finalitate restaurarea monumentelor funerare ale familiei Zappa, proiect european în valoare de 70.000 de euro“, ne mărturiseşte părintele paroh Nicolae Constantin Cocheci, care slujeşte aici de un an şi jumătate.
La rându-i, profesorul pensionar Ioan Niţu, epitrop, membru al Consiliului parohial şi cântăreţ la strană, ne completează informaţiile cu câteva fapte despre parohia aceasta, în care se nevoiesc 350 de familii de credincioşi români şi rromi, locuitori vrednici, care se ocupă cu agricultura şi cu construcţiile. „Evanghelie Zappa a fost nu numai un mare moşier progresist, ci şi un om înţelegător cu localnicii. Înainte de Legea rurală a lui Cuza, din 1864, despre care a vorbit cu el aici, în conacul din Broşteni, a dezrobit ţiganii de pe moşia sa. În 1862, în drum spre Constantinopol, pentru a obţine recunoaşterea Porţii pentru noul stat România, Cuza a făcut popas la Broşteni povestindu-i gazdei, Evanghelie Zappa, că are de gând să înfiinţeze Academia Română. Zappa a oferit 5000 de galbeni pentru aceasta. Se spune că, apoi, l-ar fi întrebat pe Voievod dacă îi dă voie să-şi învelească conacul cu galbeni! Nu neaparat ca fală, ci pentru că omul strânsese o avere colosală din comerţul cu cereale. Voievodul i-ar fi răspuns că ar înjosi statul român. Se spune că ar fi dorit să învelească conacul cu galbenii puşi pe cant, nu pe lat! După ce m-am pensionat, am continuat să vin la biserică, iar treptat, treptat, am învăţat cu părintele Bandi, după aceea cu preoţii care l-au suplinit până a venit părintele Cocheci, să cânt toate slujbele“, ne spune domnul învăţător.
Am plecat de la Broşteni, luându-mi un fel de rămas-bun de la Evanghelie Zappa, pe care Petre Ţuţea îl încadrează între „românii absoluţi“, gândindu-mă cât de generos a fost, de până şi oasele şi le-a împărţit, slujite creştineşte, după moarte, la patru ani, adică după o olimpiadă, astfel: craniul în faţa stabilimentului Olimpiilor din Atena şi restul în curtea şcolii din Labova. Românilor din Broşteni le-a lăsat biserica, verticală a identităţii lor istorice.
