19 Apr, 2024
Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“ în sărbătoare
Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi, unul dintre cele mai vechi şi mai frumoase lăcaşuri de cult ale spaţiului ortodox, îşi cinsteşte astăzi ocrotitorii spirituali, Sfinţii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur.
La această zi de sărbătoare, alături de obştea mănăstirii se vor aduna stareţi, stareţe, monahi şi monahii, preoţi şi credincioşi din Arhiepiscopia Iaşilor, dar şi din alte zone ale Moldovei. „Aşa cum este obiceiul, programul hramului a început de ieri, la slujba Privegherii fiind alături de noi şi Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, şi va continua astăzi cu slujba Ceasurilor, Acatistul Sfinţilor Trei Ierarhi şi Sfânta Liturghie. Ca în fiecare an, suntem bucuroşi să petrecem această sărbătoare alături de marea familie a credincioşilor, monahi, preoţi şi mireni, care ne-au fost aproape, care ne-au sprijinit sau ne-au călcat pragul pentru a căuta sprijin şi pe care îi aşteptăm cu mare drag şi astăzi, alături de obştea mănăstirii noastre“, a spus părintele arhimandrit Nichifor Horia, stareţul Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“ şi exarh administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor.
Martor al unor importante evenimente religioase, istorice şi culturale
Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi este nu doar una dintre cele mai vechi şi mai frumoase biserici ale spaţiului ortodox, dar şi un lăcaş care, de-a lungul celor aproape patru secole de existenţă, a fost martor al unor importante evenimente religioase, istorice şi culturale ce au depăşit, nu de puţine ori, graniţele spaţiului românesc.
Ridicată de voievodul Vasile Lupu între anii 1637 şi 1639, biserica mănăstirii a fost închinată, aşa cum arată pisania în limba slavonă care se mai păstrează şi astăzi, „Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur“ şi sfinţită de vrednicul de pomenire mitropolit Varlaam al Moldovei la data de 6 mai 1639. Doi ani mai târziu, pe 13 iunie 1641, aici au fost aşezate moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, aflate în prezent în Catedrala mitropolitană din Iaşi, iar în nişa ce a adăpostit odinioară sfintele moaşte se află acum racla cu moaştele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, primite în dar de voievodul Vasile Lupu la 1650.
În 1642, Mănăstirea „Trei Ierarhi“ găzduia Sinodul care a adoptat celebra Mărturisire de credinţă ortodoxă a mitropolitului Petru Movilă, iar în 1645, în biserica mănăstirii era uns patriarhul Paisie al Ierusalimului.
În acelaşi timp, colegiul lui Vasile Lupu, temelia viitoarei Academii Vasiliene, şi tiparniţa instalată aici (1840 - prima tiparniţă din Moldova), în care se imprimă „Cazania românească“ a mitropolitului Varlaam, masivul său tratat despre cele Şapte Taine ale Bisericii, Răspunsul la Catehismul calvinesc, precum şi Pravila lui Vasile Lupu, prima antologie de legi a Moldovei, sunt dimensiuni care adaugă Bisericii „Sfinţii Trei Ierarhi“, pe lângă numele de „mănăstire a patriarhilor“, pe acela de „mănăstire a dascălilor“.
De menţionat că, odată cu zidirea bisericii, a fost construită şi trapeza mănăstirii, cunoscută astăzi sub numele de „Sala Gotică“. În această sală a fost ospătat ţarul Rusiei, Petru cel Mare, cu prilejul vizitei pe care a făcut-o la Iaşi în anul 1711, şi tot de aici a fost dat, în anul 1821, prin vocea lui Alexandru Ipsilanti, semnalul de eliberare a Greciei de sub jugul otoman.
Lăcaşul a renăscut sub domnia regelui Carol I
Jefuit şi ars, de-a lungul secolelor, de năvălitori, zguduit de mari cutremure (1711, 1781, 1795, 1802), sfântul lăcaş lăudat odinioară pentru frumuseţea de nedescris va aştepta ridicarea din umilinţă până după Războiul de Independenţă (1877). Ample lucrări de restaurare se vor efectua între anii 1882 şi 1898, resfinţirea bisericii având loc în 1904, sub domnia regelui Carol I.
După ce, în timpul regimului comunist, mănăstirea a funcţionat ca muzeu, aşezământul a fost redeschis în anul 1990, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, iar patru ani mai târziu a fost reactivată ca mănăstire pentru călugări, cu viaţă de obşte şi slujbe zilnice.
Un amplu proces de restaurare
La scurt timp după reactivare, Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“ a intrat, pentru a doua oară în istoria sa, într-un amplu proces de reabilitare şi restaurare, ce avea să îndepărteze urmele nepăsării şi ale trecerii anilor, punând din nou în valoare inconfundabila arhitectură a ctitoriei lui Vasile Lupu. „La începutul anilor â90, în urma expertizelor efectuate, s-a constatat că pereţii prezentau fisuri serioase, iar turlele bisericii riscau efectiv să se dărâme. Această stare de degradare a fost accentuată şi de infiltraţiile de apă, care afectau stabilitatea edificiului, astfel că procesul de reabilitare a început cu ample lucrări de drenaj a pânzei freatice din zonă. S-a trecut apoi la armarea pereţilor în întregime, urmărindu-se a se păstra neatinsă faţada exterioară şi, pe cât posibil, pictura interioară, unde s-au făcut găuri de dimensiuni foarte mici şi s-a injectat beton. Au fost lucrări laborioase, de o mare complexitate, încheiate prin curăţirea sculpturii exterioare a pereţilor şi hidrofugarea broderiei de piatră, procedură menită să o protejeze de intemperii. În prezent, sunt în derulare lucrările la pictura interioară, pe care am reuşit să le protejăm şi cu ajutorul unei instalaţii moderne de climatizare, şi sperăm ca, până la următoarea sărbătoare a hramului, să putem reda în cele mai bune condiţii, nu doar Iaşiului, ci culturii şi spiritualităţii româneşti acest sfânt lăcaş, în care frumuseţea artistică se împlineşte cu bucuria netrecătoare a rugăciunii“, a spus arhim. Nichifor Horia.
