Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Mărţişorul din sufletul copilului, la parohia Pechea IV din Arhiepiscopia Dunării de Jos
Ziua Mărţişorului este o zi specială, în care copiii pregătesc un dar pentru mamele lor, cu care le surprind şi le bucură. În comuna Pechea, parohia „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon“ a marcat acest moment deosebit. Îndrumaţi de învăţătoarea lor, copiii cu nevoi speciale au oferit daruri la 150 de credincioşi, printre ei mame, bunici, profesori .
Încărcătura acestui dar a devenit şi mai mare când membrii parohiei Sfântul Mare Mucenic Pantelimon s-au gândit să apeleze la o clasă specială de copii cu handicap, care se încăpăţânează să lupte cu viaţa şi cu neputinţele demonstrându-ne, cu această ocazie, posibilităţile nebănuite ale persoanei lăuntrice a omului. „Am dorit să arătăm contribuţia Bisericii la acest moment special pentru ca darul copilului să fie deopotrivă şi un dar al Bisericii, pentru ca recunoştinţa şi mulţumirea mamei să fie deopotrivă întoarsă atât copilului, cât şi faţă de Biserică. Cu alte cuvinte, un dar fără semnificaţie materială poate deveni un dar inestimabil, nefiind un produs al comerţului, ci un rod al mâinilor curate de copil“, a spus părintele paroh Cătălin Vătafu. „Bucuriile utentice nu se nasc decât în Biserică“ Acest moment a fost realizat şi cu sprijinul învăţătoarei şi iniţiatoarei alcătuirii acestei clase speciale, doamna Stroiu Ecaterina. „Ideea înfiinţării unei clase de copii cu handicap sever mi-a încolţit în minte cu un an înainte de a sosi clipa pensionării pentru mine. Ştiam de existenta acestor copii în circumscripţia şcolară arondată Şcolii Nr. 4 Pechea şi la momentul potrivit am acţionat în consecinţă, parcurgând toţi paşii legali. Acum, după aproape patru ani de muncă cu aceşti copii, încerc un sentiment de mulţumire că am răspuns altei provocări a vieţii, reuşind să contribui la socializarea lor, dar şi la instruirea şi educarea acestor persoane cu nevoi speciale“, a spus doamna Stroiu. Îndrumaţi de învăţătoarea lor, copiii, cam lipsiţi de resurse materiale, au avut ca materie primă un ghem de fire roşii şi albe alături de două numărători mai vechi cu biluţe care nu mai erau de folos în clasă. Astfel, din aproape nimic, copiii au reuşit să creeze şnurul bicolor tradiţional specific momentului, însoţit de mici şi ingenioase creaţii, de diferite culori, înşirate pe mici sârmuliţe. „Astfel, într-un timp care tuturor ni se părea prea scurt pentru a duce la bun sfârşit ceea ce ne doream, 150 de credincioşi, printre care mame, învăţătoare sau simpli enoriaşi, au plecat duminică cu un dar în plus de la Sfânta Liturghie, transmiţând mai departe, în drumul lor spre casă, pe străzile parohiei, sensibilitatea curată a copiilor şi bucuriile autentice care nu se nasc decât în şi prin Biserică“, ne-a mai spus părintele paroh Vătafu Cătălin.
