Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru.
Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele
mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce
privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.
Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi
și înțelege conținutul Politicii de Cookie.
Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform
Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în
orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“ din Piatra Neamţ
Mănăstirea Bistriţa
Biserica „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul“ a Seminarului
Teologic Liceal Ortodox „Veniamin
Biserica situată pe strada Calea Poplăcii din Sibiu, închinată Sfântului Ioan Botezătorul şi Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este unul dintre lăcaşurile ridicate după decembrie 1989.
Parcul Carol I, fost Libertății, fost Filaret, acoperă 45 de hectare la 2 kilometri sud-vest de centrul Capitalei. În latura sa vestică se află Castelul Țepeș, cunoscut sub acest nume deoarece intenția a fost să fie o reconstituire a Cetății Poenari, dar seamănă mai degrabă cu Turnul Chindiei din Târgoviște, ambele ridicate de domnitor. Azi, castelul bucureștean e sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (ONCE). Nu are statut muzeistic, fiind o unitate militară, dar își deschide porțile pentru public cel puțin o dată pe an, când există aici o adevărată sărbătoare şi un spectacol cuceritor.
Duminica a 4-a după Rusalii (Vindecarea slugii sutaşului) Matei 8, 5-13
„În vremea aceea, pe când Iisus intra în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, rugându-L şi zicând: Doamne, sluga mea zace
„În vremea aceea mergea Iisus într-o zi de sâmbătă printre semănături, iar ucenicii Lui au flămânzit și au început să smulgă spice și să mănânce. Văzând aceasta, fariseii au zis Lui: Iată, ucenicii
Fraților, nu voiesc să nu știți voi taina aceasta, ca să nu vă socotiți pe voi înșivă înțelepți; că împietrirea s-a făcut lui Israel în parte, până ce va intra tot numărul neamurilor. Și astfel
Sfântul Cuvios David (^540) era din oraşul Tesalonicului şi „din pruncie supunându-şi trupul cu înfrânarea şi curăţia, s-a arătat ca un înger în trup. El şi-a părăsit rudele şi averea, pe care a
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 647-648
„Fiind la parohie în comuna Brâncoveni, Părintele (Protosinghel) Iosif (Rusu) era așa de blând
Sfântul Cuvios Petroniu de la Prodromu a fost unul dintre marii părinți duhovnicești ai Ortodoxiei contemporane. Te primea la Schitul Românesc Prodromu într-o atmosferă duhovnicească unică, ce i se datora în
La începutul secolului trecut, în Serbia, la Seminarul Teologic din Bitolia, episcopul locului, ca în fiecare an școlar, organiza examenul de capacitate preoțească pentru absolvenții care urmau să se
Sfântul Niceta de Remesiana joacă un rol fundamental pentru cultura creștină timpurie de expresie latină din Balcani. Informațiile despre viața sa sunt relativ puține, fiind interpretate diferit de istorici.
Dacă francezii, italienii sau nemţii ar îndrăzni vreodată să-i acuze pe români că au o cultură minoră, ar fi de ajuns un singur nume care i-ar contrazice fără drept de apel, Mihai Eminescu. Filozoful român