Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Vremuri bune şi oameni deosebiţi la Zurbaua
În urmă cu aproape şase ani, tânărul teolog Nicuşor Sandu a fost hirotonit preot şi numit paroh la Parohia Zurbaua, comuna Dragomireşti-Vale, Protopopiatul Ilfov Sud. Chiar dacă a trecut repede, timpul s-a scurs cu folos pentru biserica comunităţii acestui sătuc din Câmpia Română. Sfântul lăcaş s-a întremat, a prins viaţă prin lucrările care i-au fost aduse şi prin prezenţa tot mai numeroasă a oamenilor la sfintele slujbe.
Anul trecut, s-au împlinit 150 de ani de când Biserica „Sfânta Treime“ a fost zidită. Momentul a fost marcat printr-o slujbă arhierească săvârşită de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Alături de membrii celor 200 de familii, cât numără satul, au fost prezenţi şi credincioşi din celelalte două sate ale comunei. Localnicii îşi amintesc şi astăzi ziua în care bisericuţa lor a primit puzderie de oameni veniţi să ia binecuvântare de la ierarh.
La vederea lăcaşului de cult îţi vine greu să crezi că odată, prin acoperişul cupolei, se strecura ploaia, lipseau geamuri, iar pe alocuri pictura îşi pierduse strălucirea tuşei.
Cu ajutorul credincioşilor şi al autorităţilor locale s-a reuşit în timp util refacerea instalaţiei electrice, a pardoselilor, a acoperişului şi a geamurilor bisericii, al cărei exterior a fost, de asemenea, restaurat. În curte s-au construit un praznicar, o capelă (în care s-a amenajat o bibliotecă), o cancelarie parohială şi un agheasmatar cu o placă comemorativă care aminteşte de eroii căzuţi pe câmpurile de luptă în timpul celor două războaie mondiale.
„Am prins nişte vremuri bune şi oameni deosebiţi care m-au ajutat. Am conştiinţa că nu datorită mie sau a vredniciei mele s-au întâmplat lucrurile, ci am fost doar un element de legătură între o mână de oameni care şi-au îndreptat inima spre biserică. Am muncit mult împreună, începând de la efortul duhovnicesc până la cel fizic“, explică părintele Sandu.
Activităţi social-filantropice
Parohia Zurbaua desfăşoară activităţi de ajutorare a bătrânilor singuri, a copiilor fără posibilităţi şi a persoanelor aflate în dificultate. Ca urmare a colaborării cu Asociaţia „Triada“ şi Primăria comunei Dragomireşti-Vale, a pus bazele Centrului de zi pentru copii „Sfântul Nicolae“. După orele de curs, cadrele didactice desfăşoară activităţi educative, de recreere şi joc cu cei mici.
„Am visat întotdeauna să slujesc. Mă regăsesc în acest spaţiu, pentru că eu am fost crescut la ţară. Mă bucură mult că am găsit o atmosferă de sat autentică, deşi suntem aproape de Bucureşti, un loc în care oamenii, de la copilul de 7 ani până la bătrânul de 90 şi ceva de ani, se opresc pe stradă şi îmi spun sărut-mâna, în ciuda tinereţii mele. Respectul s-a păstrat şi faţă de biserică, şi faţă de şcoală, care sunt singurele instituţii prezente în sat“, adaugă preotul Nicuşor Sandu. Actualul lăcaş de cult în formă de cruce, cu un pridvor închis, a fost zidit în anul 1862, pe locul unei vechi bisericuţe de lemn. Conform pisaniei, ctitorii sunt: „Dumitru preotul, Vasilica prezbitera, Nicolae, Pricopie şi Ilinca, Maria, Rada, Apostol, Safta (pomeniţi la vii) şi Ion, Maria, Bucura, Maria, Constandin, Rada, Stana, Cernea (pomeniţi la morţi) cu tot neamu loru, cu ajutorul Maicii Domnului au stăruit de la început până la finit“. Vechea pisanie care se afla deasupra uşii de la intrarea în pronaos indica faptul că biserica ctitorită în 1862 a suferit în urma cutremurelor. A fost renovată şi repictată între anii 1987 şi 1988 de pictorul Andrei Vlăduţ în tehnica frescă, prin purtarea de grijă a preotului Gheorghe Voica şi cu ajutorul financiar al credincioşilor parohiei şi al sfintei Arhiepiscopii. Mai aflăm din noua pisanie aşezată la 4 iunie 2012 de sărbătoarea Sfintei Treimi, că „între anii 2007 şi 2012 s-au efectuat lucrări de reparare şi înnoire a Sfintei Biserici de către preotul Nicuşor Sandu, cu ajutorul domnului Gheorghe Socol, primarul comunei Dragomireşti-Vale, şi al enoriaşilor parohiei“.
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului
Oricine îşi îndreaptă privirea spre icoanele din biserică va fi captat de icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Pantanassa“ („Împărăteasa tuturor“), de fapt o copie a celei de la Mănăstirea Vatoped, din Muntele Athos, cunoscută ca vindecătoare de boli, în special de cancer. „La această icoană am evlavie de când eram student. Un prieten ne-a oferit-o aşa cum a făcut cu cele mai multe dintre icoanele pictate pe care le avem în biserică. În 2011, am mers cu un grup de opt oameni din sat la Vatoped, să vadă de unde provine icoana Maicii Domnului. Ne-am întors în ajunul Adormirii Maicii Domnului. Toată lumea ne-a aşteptat la biserică, am făcut Paraclisul şi Acatistul Maicii Domnului şi slujba de Vecernie pentru sărbătoarea de a doua zi“, încheie cu emoţie în glas slujitorul Bisericii „Sfânta Treime“.
