Ce poate declanșa boli tiroidiene la copii

Din ce în ce mai mulți copii suferă de afecțiuni ale glandei tiroide, din cauza alimentației nesănătoase, dar și a stresului, prezent și în viața lor. Medicul Bogdan Pascu, specialist endocrinolog pediatru la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului (INSMC), doctorand și asistent universitar în cadrul Facultății de Medicină a UMF „Carol Davila”, spune că sunt zile în care 30-50% dintre copiii pe care îi consultă suferă de tiroidite.

Alimentația nesănătoasă, diverși factori de mediu, stresul legat de școală sau de anumite situații cu care se pot confrunta la școală au un rol extrem de important în declanșarea acestor afecțiuni la copii - fie că este vorba despre tiroidita autoimună sau Ha­shimoto sau cea care este însoțită de cele mai multe ori de hipotiroidism, până la boala Graves, care este exact opusul, cea mai frecvent întâlnită patologie hipertiroidiană.

Copilul percepe stresul într-un mod pe care adultul nu îl poate conștientiza întotdeauna ca fiind un stres real, iar argumentul pe care doctorul Bogdan Pascu îl aduce este că hipotiroidismul la copii se declanșează de cele mai multe ori în perioada august-septembrie. Este perioada de trecere de la vacanță la începerea școlii, pe care copiii o pot percepe ca fiind mai stresantă și nu o pot gestiona, iar în anumite cazuri se poate produce un dezechilibru în funcționarea tiroidei.

Nu înseamnă că stresul este neapărat factorul declanșator al patologiei autoimune. Din experiența sa, medicul spune că unii dintre copiii consultați în această perioadă a anului aveau deja o boală autoimună de tip tiroidită, având însă funcția tiroidiană constantă sau în limitele normale, dar în condiții de stres se poate produce o decompensare a tiroiditei existente.

În ceea ce privește semnele la care părinții ar trebui să fie atenți pentru a-și da seama dacă este vorba de o posibilă afecțiune tiroidiană a copilului, dr. Bogdan Pascu atrage atenția că simptomatologia poate fi uneori foarte discretă. Se poate ca funcția tiroidiană să se mențină perfect în limitele normale, caz în care tiroidita este cumva lipsită de simptomatologie. Mai ales dacă în familia copilului există cazuri de afecțiuni tiroidiene, medicul va recomanda un set de investigații de laborator. Acesta va include, pe lângă analiza nivelului hormonului de stimulare tiroidiană TSH, și o evaluare a nivelului de anticorpi (cel mai frecvent ATPO-ul, anticorpii antiperoxidază). În funcție de rezultat, poate fi nevoie de o evaluare a copilului de către un medic endocrinolog pediatru, care, la rândul său, va recomanda şi o evaluare imagistică, prin ecografie tiroidiană.

În cazurile mai severe, încep să apară simptomele caracteristice ale tiroiditei - de hipotiroidism sau, după caz, hipertiroidism. În hipotiroidită, copilul devine mai lent în acțiunile sale, se simte lipsit de putere, este mai somnolent și nu mai performează la fel de bine la şcoală. În cazul hipertiroidismului, copilul are palpitaţii, nu poate să doarmă noaptea și începe să piardă în greutate.

„Vârful” de apariție a problemelor tiroidiene la copii este cu preponderență în perioada pubertății, când schimbările hormonale pot reprezenta un risc de apariție a tiroiditelor autoimune și care, foarte frec­vent, pot fi asociate cu boala celiacă (o altă afec­țiune autoimună) și cu diabetul de tip 1. (I. N.)