Creţişoara, tămăduitoarea femeilor

Creţişoara este o plantă perenă, cunoscută din vremuri foarte îndepărtate pentru proprietăţile sale miraculoase în vindecarea multor boli. Denumirea ştiinţifică este Alchemilla vulgaris, dar are şi multe denumiri populare ca: umbrarul doamnei, umbrarul muntelui, brumărie, creţărel, palaşcă şi pleaşcă. Aceste denumiri sunt date pentru cele 12 subspecii prezente în flora noastră, toate cu virtuţi medicinale.

Plantele sunt prezente în Europa şi Asia, pe soluri bogate în humus din zonele deluroase, pe podişuri înalte până în etajul montan şi alpin. Sunt întâlnite în flora spontană din fâneţe, păşuni, livezi, crânguri, tufărişuri, margini de pădure, stâncării, coaste abrupte şi albii de torenţi montani.

În scopuri medicinale se utilizează părţile aeriene ale plantelor, recoltate în timpul înfloritului (lunile iunie-august), spre orele de amiază, după uscarea picăturilor de rouă de pe frunze. Spre toamnă se recoltează numai frunzele.

Uscarea se face la umbră, în strat subţire sau prin suspendare şi se păstrează în pungi de hârtie sau săculeţi din pânză, feriţi de umezeală.

Conţinutul chimic al plantelor pune în evidenţă prezenţa unor taninuri (6-8%), care, prin hidroliză, dau acid elagic şi acid luteic. Mai există flavonoide (2 %), saponine, rezine, fitosteroli, substanţe grase (acizi palmitic şi stearic), substanţe amare, puţin acid salicilic, uleiuri eterice şi săruri minerale.

Ansamblul acestor principii bioactive asigură efectele terapeutice bine cunoscute legate, îndeosebi, de afecţiunile genitale feminine.

Proprietăţile terapeutice sunt foarte diverse, în corelaţie cu componenţa biochimică: astringente, antidiareice şi anticoagulante (datorită taninurilor), stomahice, antihemoroidale, diuretice, antiinflamatoare, cicatrizante, tonice, vulnerare, sedative, decongestive ale ficatului, cardiotonice şi întăritoare ale inimii, preventive ale fibroamelor la femei.

Proprietăţi terapeutice

Practicile îndelungate, din timpuri străvechi şi până în prezent, au dus la convingerea că preparatele cu creţişoară acţionează asupra întregului organism, prin reglarea echilibrului hormonal la femei. De altfel, încă din secolul al XIX-lea, părintele Kunzle, renumit terapeut al vremii, recomanda ceaiurile de creţişoară la femeile care au născut.

Datorită multiplelor acţiuni vindecătoare va fi foarte dificil să detaliem toate virtuţile curative ale preparatelor făcute din creţişoară şi de aceea vom face o succintă sistematizare a efectelor în prevenirea şi combaterea bolilor, grupate pe organe.

Efecte în boli genitale feminine :

- uşurarea durerilor şi a spasmelor la nivelul organelor genitale, inclusiv prolapsul uterin.;

- păstrarea sarcinii la femeile gravide, predispuse spre avorturi spontane;

- întărirea fetusului şi a uterului, prin fortificarea fibrelor uterine la femei cu sarcini dificile;

- uşurarea naşterii, vindecarea leziunilor provocate la naştere şi refacerea musculaturii abdomenului după naştere;

- prevenirea indispoziţiilor specifice menopauzei şi uşurarea simptomelor de menopauză.

La femeile gravide, consumul zilnic al ceaiului de creţişoară trebuie să înceapă din luna a III-a de sarcină.

Efecte în boli digestive, metabolice şi ale sistemului nervos

- afecţiuni gastrice şi intestinale, enterite, diaree, spasme stomacale şi balonări;

- steatoză hepatică şi congestie hepatică;

- ocluzie intestinală;

- hemoragii interne;

- hemoroizi;

- insomnie, cefalee, astenie, oboseală nervoasă;

- epilepsie;

- scleroză multiplă ;

- diabet zaharat;

- obezitate şi celulită (mai eficace este specia Alchemilla montana care creşte la mari înălţimi);

- avitaminoze şi anemii;

- atrofie musculară la copii şi vârstnici.

De asemenea, planta are efecte benefice şi în afecţiuni ale cavităţii bucale (stomatite, afte, gingivite, faringite, laringite, calmarea durerilor după extracţii dentare) şi în boli dermatologice (răni purulente, varice, cangrene, ulceraţii, înţepături de insecte, coşuri la pubertate).

Forme de utilizare

Tratamente interne:

- infuzie dintr-o lingură de herba uscată la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară şi se beau 2-3 căni pe zi, prin înghiţituri rare, între mese, având efecte în diferite afecţiuni genitale la femei gravide, obeze, în infecţii genitale, hemoragii uterine, tulburări de menopauză, dureri genitale după naştere, hernie, diaree. dizenterie cronică, epistaxis, balonări, dureri de cap ;

- infuzie cu amestec de creţişoară, trei fraţi pătaţi, traista ciobanului, pentru a combate atrofia musculară la copii şi scleroza multiplă (leuconevraxită);

- infuzie cu amestec de creţişoară (40 g), coada şoricelului (20 g), roiniţă (20 g), sunătoare (20 g) la un litru apă clocotită;

- decoct din două linguri herba uscată la 250 ml apă rece, se fierbe 2-5 minute, se infuzează acoperit 5-10 minute şi se beau două-trei căni pe zi, între mesele principale, având efecte astringente în reducerea hemoragiilor uterine;

- tinctură (100 g herba uscată în 500 ml alcool 30%): se iau câte 30 de picături în puţină apă, de trei ori pe zi, cu efecte în tratamentul diareei;

- pulbere din frunze uscate şi măcinate fin, din care se iau 4-6 linguriţe pe zi, timp de 4 zile consecutiv contra hemoragiilor interne şi uterine, a sângerărilor puternice la debutul menopauzei sau în hipermenoree (ciclu menstrual abundent); atenţie la supradoză care ar putea avea reacţii adverse.

Tratamente externe

- băi generale sau locale cu decoct concentrat de creţişoară (200 g herba uscată sau 500 g herba proaspătă se lasă peste noapte să macereze într-o găleată cu apă rece, se încălzeşte în dimineaţa următoare şi se strecoară în apa de baie, având efecte favorabile la copiii debili şi bolnăvicioşi, în vindecarea infecţiilor genitale de suprafaţă şi la spălarea rănilor purulente, a erupţiilor cutanate, ulceraţii zemuinde, tăieturi şi înţepături de insecte;

- comprese cu decoct sau infuzie concentrată de creţişoară (100 g herba uscată la un litru apă), aplicate de trei ori pe zi, pe ulcere varicoase, plăgi infectate, ulceraţii inflamate, obezitate, celulită, vergeturi, conjunctivite, tenuri iritate sau infectate;

- gargară cu decoct (100 g herba uscată la un litru apă, cu fierbere două minute şi infuzare 10 minute), cu efecte în dureri de gât, afte, infecţii faringiene, laringite, abcese, stomatite şi închiderea rănilor provocate de extracţii dentare;

- cataplasme cu frunze proaspete zdrobite care se aplică pe părţile vătămate (ulcere varicoase sângerânde, plăgi, tăieturi, cicatrizarea rănilor, sângerări, înţepături de insecte şi scleroză multiplă);

- cataplasme cu frunze proaspete fierte în lapte contra durerilor de cap. Masaje uşoare cu infuzie de creţişoară, traista ciobanului cu efecte în atrofii musculare la copii şi bătrâni şi în boli musculare grave ;

- masaje uşoare cu tinctură (200 g frunze uscate într-un litru de alcool 90%, macerat 8 zile) aplicate pe zonele cu vergeturi;

- masaje de trei ori pe zi cu unguent din creţişoară (frunze uscate), tinctură de trandafiri (18 ml), vaselină (30 g), lanolină (10 g), cu efecte sedative pe muşchii slăbiţi.