Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
De ce apar alergiile alimentare şi digestive la copil
Alergia alimentară, ca şi bolile alergice digestive ridică numeroase probleme, atât de diagnostic, cât şi de tratament, aceasta deoarece modificările patologice determinate de alergeni alimentari se manifestă clinic printr-o simptomatologie complexă.
Prin alergie alimentară şi digestivă se înţelege calea prin care alergenii cu o mare capacitate antigenică pătrund în organism şi determină reacţii de diferite tipuri, cu manifestări posibile din partea diferitelor aparate sau cu caracter sistemic. Dintre alimentele cu capacitate alergizantă sunt citate: albuşul de ou, laptele de vacă, unele soiuri de cartofi, făina cu conţinut bogat în gluten, moluştele, carnea de peşte, porc sau vită, ciocolata, nucile, căpşunii, zmeura. Procesele de sensibilizare a copilului cu alergie alimentară şi digestivă au loc, se pare, încă din perioada fetală şi apoi imediat după naştere, chiar şi la cei alimentaţi natural, fiind condiţionate de alimentaţia mamei în timpul sarcinii şi alăptării, iar după naştere prin alimentaţia artificială cu lapte de vacă sau alte produse lactate, dar şi prin celelalte produse alimentare alergizante introduse în cursul diversificării alimentaţiei. Tratamentul alergiei alimentare şi digestive constă, în primul rând, în măsuri profilactice greu de realizat, încă din cursul vieţii intrauterine, prin excluderea alimentelor alergizante din alimentaţia mamei, măsuri care apoi se menţin şi după naştere în alimentaţia copilului. Foarte importante sunt şi măsurile igienico-dietetice, prin care se urmăreşte refacerea activităţii digestive, impunând recunoaşterea cât mai din timp a alimentelor alergizante şi un program dietetic de durată. Identificarea alimentelor alergizante se poate realiza prin tatonarea lor, după o perioadă de liniştire a bolnavului, prin introducerea izolată a fiecăruia dintre alimentele cu capacitate alergenică mare, iar după identificarea lor să fie excluse pe o durată mare de timp din alimentaţia copilului, chiar dacă în cauză ar fi laptele de vacă, glutenul sau oul. Când alergia alimentară şi digestivă se asociază cu tulburări de tranzit, ajungându-se până la sindromul de deshidratare sever, este obligatorie corectarea imediată a tulburărilor metabolice.