Despre durere, din Berlin

La începutul acestei luni a avut loc, la Berlin, un congres internaţional, având ca temă durerea. Nu mai văzusem Berlinul de mai bine de trei decenii şi am fost impresionat de transformările uriaşe pe care le-a suferit.

Lucrările congresului s-au desfăşurat la Hotelul Intercontinental, hotel dotat cu săli de conferinţe capabile să ofere ospitalitate celor peste 2.500 de participanţi. La deschiderea oficială a congresului am fost însă neplăcut impresionat de prezenţa gardurilor antitero şi a zeci de maşini de poliţie, fapt neobişnuit la alte congrese internaţionale din anii anteriori.

Tema congresului a fost despre un anumit tip de durere, numită durere neuropată. Acest tip de durere se caracterizează prin aceea că apare ca urmare a lezării nervilor periferici sau chiar a unor părţi din sistemul nervos central. O altă caracteristică a acestui tip de durere este că nu se poate trata eficient în 50% din cazuri cu medicamentele existente. De aceea, aşa cum s-au făcut şi demonstraţii în cadrul congresului, se utilizează tehnici speciale de neurostimulare, tehnici care cer aparatură scumpă şi specialişti de înaltă calificare. Dintre durerile neuropate mai cunoscute menţionăm durerile care apar ca urmare a amputării unui membru (aşa numitele dureri fantomă), durerile din zona zoster, neuropatiile diabetice sau durerile din sindromul HIV-SIDA.

Pentru alinarea acestor dureri au fost prezentate câteva medicamente mai noi, care se administrează fie pe cale generală (de exemplu canabinoizii), fie local (plasturi cu anestezice sau unguente cu capsaicină, o substanţă extrasă din ardei iuţi).

În final, toată lumea a fost de acord că tratamentul durerii neuropate în stadiul actual este departe de a fi rezolvat satisfăcător şi că sunt necesare eforturi conjugate ale cercetătorilor, medicilor practicieni şi specialiştilor din industria farmaceutică, pentru a găsi modalitatea de a alina durerile şi a celorlalţi 50% dintre suferinzi, pentru care nu există încă o soluţie eficientă.