Drogurile - uz şi abuz

Am avut ocazia, în ultimii ani, în spaţiul acestei rubrici, să prezint efectele benefice în terapia durerii şi a altor suferinţe fizice şi psihice, ale unor medicamente din categoria opioidelor, benzodiazepinelor, barbituricelor şi altele. Toate acestea sunt droguri „legale“ şi numai utilizarea lor prin automedicaţie, uneori în absenţa oricărei suferinţe, constituie abuz şi poate determina dependenţă.

Din datele obţinute de la diverse organizaţii preocupate de abuzul de droguri aş menţiona câteva de interes pentru ţara noastră. Voi sublinia mai ales cifrele care privesc consumul de droguri la adolescenţi şi tineri, o categorie foarte susceptibilă. Deoarece sunt în posesia unor statistici făcute la intervale de patru ani (Rodica Stan şi colaboratori), voi meţiona câteva date semnificative:

- în 2003, consumul de marijuana/haşiş s-a dublat faţa de 1999;

- s-au remarcat creşteri cu 40-45% la steroizii anabolizanţi comparativ cu 1999;

- consumul de ecstasy s-a triplat faţă de 1999;

- consumul de alcool la elevi depăşea 54% şi, pe fondul acestui consum, 3% dintre aceştia au avut probleme cu profesorii sau cu poliţia, iar 8% au fost implicaţi în încăierări (bătăi sau certuri). Elevii luaţi în studiu au declarat că droguri precum heroină, cocaină, marijuana, haşiş, tranchilizante şi sedative se procură astfel:

- din discoteci sau baruri - 20%;

- din parc sau de pe stradă - 9%;

- de la domiciliul furnizorilor - 7,5%.

Un alt aspect îngrijorător este cauzat de abuzul de steroizi care devine din ce în ce mai răspândit în special în rândul tinerilor care merg constant în sălile de fitness şi bodybuilding. Vârsta critică a celor care abuzează de steroizi este adolescenţa, deoarece, în căutarea de modele, tinerii urmăresc reclamele, fotografiile din reviste sau ofertele de pe internet. Cele mai folosite preparate sunt anandrolul, dianabolul, nandrololul şi testosteronul, toate aceste substanţe putând genera şi probleme psihice (agresivitate sau, la întrerupere bruscă, depresie cu tendinţe suicidare).

Într-o cercetare efectuată acum câţiva ani la Iaşi, aproximativ o treime din elevii chestionaţi afirmau că în liceul lor se consumă droguri şi că informaţiile despre consumul de droguri sunt obţinute în special prin intermediul mass-media, posturile publice de televiziune având rolul cel mai important. După cum menţiona autorul studiului (Iliescu, 2003): „Aceste modalităţi de percepere a problematicii consecutive consumului de droguri nu sunt întotdeauna cele mai pertinente, fiind asociate şi elemente de teribilism, de adolescenţă credulă şi rebelă, care deschid poarta unui comportament imitativ, cu o conotaţie negativă. Din păcate, familia şi şcoala par a-şi fi pierdut rolurile de formatori principali al personalităţii tinerilor“.

Considerăm că atât profesorii, cât şi părinţii nu realizează în totalitate dimensiunile fenomenului şi nu colaborează în suficientă măsură, atât între ei, cât şi cu organizaţiile specializate, pentru a stopa amplificarea acestui fenomen îngrijorător.