Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Cimbrul de grădină tratează durerile dentare

Răspundem cititorilor: Cimbrul de grădină tratează durerile dentare

Data: 23 Noiembrie 2010

Dina S., Bucureşti: "Aş dori să aflu în ce boli sunt recomandate preparatele naturiste din cimbru. Vă mulţumesc"

Prof. Constantin Milică
: În uz intern, cimbrul de grădină acţionează în următoarele afecţiuni:

- insuficienţă hepatică, stimularea secreţiei bilei, enterocolite, indigestii, diaree cronică şi acută, dureri abdominale cu crampe, balonări intestinale, paraziţi intestinali şi lipsa poftei de mâncare;

- bronşite cronice, astm bronşic, gripă, răceli, tuse convulsivă, laringită, traheită;

- migrene, stări febrile, nevralgii, oboseală;

- dureri reumatice, artroze;

- anemie, convalescenţă.

În uz extern sunt constatate efecte în:

- boli reumatice, lumbago, gută;

- ulceraţii cutanate (plăgi, pete pe obraz, înţepături de insecte);

- seboree, căderea părului (alopecie);

- rinosinuzite (inhalaţii);

- nevralgii dentare (gargară).

În alimentaţie, herba de cimbru, măcinată mărunt, este folosită la condimentarea unor mâncăruri greu digerabile (fasole, mazăre, varză, ciuperci), la aromatizarea salatelor de legume, sosuri, fripturi de porc, vânat şi peşte prăjit sau fiert, cârnaţi, mezeluri, conserve, omletă, ochiuri, brânzeturi, murături (din varză, gogonele, castraveţi, gogoşari).

În terapia medicală, cimbrul de grădină se foloseşte sub diverse forme:

- infuzie preparată din 2-3 linguriţe herba uscată şi mărunţită la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 10 minute şi se bea o cană pe zi, fracţionată în 2-3 reprinze, având efecte în diaree, stimularea apetitului, bronşite cronice, dureri de piept;

- decoctul (două linguriţe la 250 ml apă rece, cu fierbere 5 minute sau tinctură în alcool 400), care se foloseşte împotriva durerilor de dinţi, stomac şi de piept.

În uz extern este frecvent utilizat decoctul concentrat din amestec de cimbru, urzică vie, lipan şi coajă de mesteacăn, pentru fricţionarea pielii capului, având efecte împotriva căderii părului.

Băile calde de şezut cu decoct din amestec de cimbru şi coada-şoricelului sunt eficiente în tratarea tremurului la mâini şi picioare, nevralgii şi leziuni ale coloanei vertebrale.

Uleiul eteric de cimbru sau formele separate de timol şi carvacrol au proprietăţi antifungice, cu aplicaţii contra infecţiilor cutanate şi în igiena bucală.