Somnul şi durerea

Indubitabil, somnul este o parte esenţială a vieţii noastre. Oamenii au nevoie de somn, deoarece lipsa acestuia (mai precis a acelei perioade a somnului numită „somn paradoxal“, în care se produc visele) determină oboseală, scădere a atenţiei şi a performanţelor fizice şi intelectuale. Lipsa de somn produce, de asemenea, tulburări ale sistemului neuroendocrin care pot determina modificări de memorie, dar chiar şi posibilitatea creşterii glucozei în sânge. Aceste aspecte interesează şi pe specialiştii în durere, deoarece 75% dintre pacienţii care se prezintă la o clinică de durere se plâng de tulburări de somn. Cel mai frecvent, tulburările de somn se înregistrează la bolnavi cu dureri de spate, dureri reumatice, dureri musculo-scheletice şi fibromialgie. Pacienţii se plâng fie de dificultatea de a adormi, fie de faptul că durerea îi trezeşte în timpul nopţii sau spre dimineaţă. În ambele cazuri, pacientul se plânge de oboseală şi de indispoziţie, peste zi.

Până în prezent nu există suficiente studii care să explice cauza acestor tulburări de somn. Din ceea ce se ştie până acum, tulburările de somn pot fi date atât de durerea în sine, cât şi de activarea sistemului nervos central sau simpatic, din cauza medicaţiei administrate. Alte studii arată că, în organismul bolnavilor cu durere cronică, se produc modificări anormale ale unor molecule numite citokine, care ar fi responsabile, printre altele, şi de tulburările de somn.

Somnul paradoxal, esenţial pentru odihnă

Un simptom frecvent care apare la pacienţii lipsiţi de somn este durerea de cap. Se ştie că somnul normal cuprinde mai multe perioade, printre care somnul superficial, somnul profund şi somnul paradoxal. Aşa cum se afirma mai sus, esenţial este somnul paradoxal, care cuprinde 4-6 perioade de câte 6-10 minute de-a lungul întregii perioade de somn, timp în care se „resetează“ sistemul nervos şi se produc visele. În lipsa acestor perioade, pacientul, deşi poate dormi multe ore, nu se simte odihnit. Chiar unele somnifere (barbiturice), deşi asigură uneori 10-12 ore de somn, nu dau senzaţia de odihnă, deoarece micşorează semnificativ timpul de somn paradoxal.

Unele medicamente folosite în terapia durerii pot avea acelaşi efect, de exemplu morfina, inhibitorii de monoaminooxidază sau antidepresivele triciclice. Pe de altă parte, medicamente ca gabapentinul, bupropionul sau trazodonul cresc perioadele de somn paradoxal, determinând un somn apropiat de normal, concomitent cu alinarea durerii.

În privinţa durerii acute se consideră că utilizarea unor medicamente de tipul aspirinei sau paracetamolului nu afectează somnul pacientului, aşa cum o fac opioizii. În concluzie, revine ca obligaţie a fiecărui medic care tratează un pacient cu dureri ca, atunci când îi prescrie tratamentul analgezic, să îl aleagă de o asemenea manieră, încât să nu provoace tulburări de somn.