Poate că avea dreptate cine spunea că România e altfel. O dovadă ar fi în istoria căilor ferate: dacă în Anglia ele au apărut ca o necesitate, în urma dezvoltării industriale care avea nevoie de un mijloc de transport mai performant, pentru un volum tot mai mare de mărfuri, în România a fost invers, construcția de căi ferate a facilitat comerțul, inclusiv cel cu produse agricole, implicit producția și dezvoltarea economică.
Călătorii care ajung la Gara de Nord din Bucureşti au ocazia, până la plecarea trenului, să viziteze Muzeul Căilor Ferate Române, în care pot vedea istoria, devenirea şi aspiraţiile feroviarilor din România. Locomotive în mărime naturală, machete de locomotive, centre de impiegaţi şi telegrafie, cea mai mare dioramă din sud-estul Europei îşi aşteaptă vizitatorii care pot intra şi de pe peronul Gării de Nord, la linia 14.
Pe teritoriul actual al României, prima linie ferată, Oraviţa-Anina, a fost dată în folosinţă în 1854, dar pentru că la vremea aceea localităţile aparţineau de Imperiul Austro-Ungar, se consideră că prima
