Fragmente din istoria căilor ferate române

Pe teritoriul actual al României, prima linie ferată, Oraviţa-Anina, a fost dată în folosinţă în 1854, dar pentru că la vremea aceea localităţile aparţineau de Imperiul Austro-Ungar, se consideră că prima cale ferată de la noi este Bucureşti-Giurgiu, ce a fost inaugurată în 1869.

Dacă între Oraviţa şi Anina nu se transportau oameni, ci cărbuni, pe ruta Bucureşti-Giurgiu şi retur, trenurile transportau persoane. La puţin timp, în decembrie 1869, s-a dat în folosinţă şi linia Suceava-Roman.

Calea ferată românească s-a dezvoltat prin sistemul de concesionare a terenului către englezi, care proiectau, construiau şi exploatau, la ora aceea ei fiind aşii domeniului, având deja transport feroviar din anul 1830.

Garnitura "Călugăreni"

În Muzeul Căilor Ferate Române, înfiinţat în Bucureşti în 1939, pot fi admirate machete şi piese originale ce au funcţionat în trecut pe sistemul nostru de transport feroviar.

În patrimoniul Muzeului Căilor Ferate Române, situat în Calea Griviţei, se află garnitura trenului care a făcut prima cursă pe calea ferată în România. Locomotiva "Călugăreni", care a remorcat acea garnitură, a circulat timp de 31 de ani, după care a rămas la depou şi a fost folosită doar pentru a executa manevre. Aceeaşi locomotivă a remorcat trenul festiv la serbările Ceferiadei din anul 1939, a fost expusă în Muzeul CFR ce funcţiona iniţial sub stadionul Giuleşti. Dar cum în timpul bombardamentelor din 1944 locomotiva a suferit serioase avarii (şi întreg muzeul, care a şi fost mutat), ea a fost reparată şi, începând din 1953, a fost expusă la Casa Tehnică a Căilor Ferate. În anii 1969 şi 1994 a suferit reparaţii capitale pentru a putea remorca de la Bucureşti la Giurgiu şi retur trenurile de epocă, cu ocazia centenarului şi apoi a împlinirii a 125 de ani de exploatare a căii ferate Bucureşti-Giurgiu. Garnitura "Călugăreni", care a făcut primul drum între Bucureşti şi Giurgiu, era compusă din locomotivă şi trei vagoane de tip clasă, şi anume clasa I, a II-a şi a III-a, şi se află în prezent pe o linie din incinta Remizei CFR Mogoşoaia, într-un hangar special amenajat, ferită de intemperii. Viteza maximă de circulaţie a acestui tren era de 30 km/h.

"Săgeata roşie"

Începând cu 1931, pe "drumul de fier" românesc circula automotorul, produs la Uzinele Malaxa, şi care făcea o deosebită figură, fiind supranumit "Săgeata roşie". Era un tren destinat transportului de călători, având în componenţă motoare Diesel tip Ganz, cu transmisii în 4 sau 5 trepte. Săgeţile roşii erau gestionate de Compania naţională de căi ferate.

Locomotivele erau dotate cu teleimprimator de tip Hughes, o invenţie ce înlocuia aparatul Morse, fiind la vremea respectivă ultrarevoluţionar, pentru că era capabil să primească şi să transmită direct litere. Era foarte rapid, putea să transmită chiar şi 30 de cuvinte pe minut. Tot în Muzeul Căilor Ferate există şi o cremalieră veche, care era folosită la siguranţa şi forţa locomotivei când trenul avea de urcat.

Locomotiva "Pacific" este una dintre atracţiile muzeului, fiind cea mai rapidă locomotivă cu aburi folosită în România.

Muzeul CFR adăposteşte şi biroul inginerului Anghel Saligny, celebrul inginer care a construit podul de la Cernavodă.