Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: O hotărâre dificilă care astăzi trebuie descifrată în cheia vechii legislaţii mesopotamiene

Biblia - verset cu verset: O hotărâre dificilă care astăzi trebuie descifrată în cheia vechii legislaţii mesopotamiene

Un articol de: Lucian Apopei - 02 Noi, 2009

Facerea 16, 2: „Atunci a zis Sarai către Avram: «Iată m-a închis Domnul, ca să nu nasc. Intră dar la slujnica mea; poate vei dobândi copii de la ea!» Şi a ascultat Avram vorba Saraii.“

Cu adevărat, viitorii părinţi, Sara şi Avraam, erau îngrijoraţi de imposibilitatea de a putea avea copii. „Iată m-a închis Domnul, ca să nu nasc“, spune Sara, ajunsă acum la vârsta de aproape 80 de ani, la care cu greu o femeie mai putea spera să zămislească copii. „Unul sigur era scopul lor: să nu moară fără copii. Dar şi în această privinţă, urmăreau să aibă şi mângâiere şi să păstreze nesfărâmată şi legătura păcii“, scrie Sfântul Ioan Gură de Aur referitor la versetul de mai sus.

Sara găseşte o soluţie care pentru unii ar putea părea incredibilă în zilele noastre, dar care era des întâlnită în acele vremuri: înlocuirea soţiei sterile cu una din slujnice, pentru ca tatăl, prin numele său înţelegându-se întreaga familie, să se poată bucura de moştenitori. Într-o notă a Bibliei sau a Sfintei Scripturi, Ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, varianta de text „poate că de la ea voi dobândi copii“ trebuie descifrată în cheia legislaţiei mesopotamiene din acele vremuri care permitea ca o soţie sterilă să-i ofere soţului o slujnică prin care atât el, cât şi ea să aibă copii; în acest caz, copilul nu era al slujnicei, ci al stăpânei. Cazuri asemănătoare se întâlnesc în cartea Facerii 30, 3: „Atunci Rahila a zis către Iacov: «Iată roaba mea Bilha; intră la ea şi ea va naşte pe genunchii mei şi voi avea şi eu copii printr-însa»“ şi 30, 9: „Lia însă, văzând că a încetat de a mai naşte, a luat pe roaba sa Zilpa şi a dat-o lui Iacov de femeie şi el a intrat la ea“.

Finalul a versetului, „Şi a ascultat Avram vorba Saraii“, a fost comentat de Sfântul Ioan Gură de Aur ca o reacţie firească a unui om „cuminte“, care trăieşte în pace cu soţia sa şi o înţelege în momentele grele prin care trece. „Uită-mi-te aici la marea cuminţenie a patriarhului şi la covârşitoarea lui bunătate. Nu s-a purtat rău cu soţia lui, ca unii bărbaţi nesocotiţi, din pricină că nu i-a făcut copii, nici nu i s-a micşorat dragostea de ea. Ştiţi doar, ştiţi bine, că pentru cei mai mulţi bărbaţi aceasta este mai cu seamă pricina că îşi dispreţuiesc soţiile, după cum iarăşi naşterea de copii îi fac să le iubească şi mai mult. Unii ca aceştia judecă uşor şi fără socoteală, când atribuie femeilor lor naşterea sau nenaşterea de copii; nu-şi dau seama că totul se datorează Creatorului firii; că nici unirea dintre bărbat şi femeie şi nici altceva n-ar putea face nimic pentru naşterea de copii, dacă n-ar fi ajutorul mâinii celei de sus, care deşteaptă firea cea spre naşterea de fii. Dreptul Avraam ştia bine asta; de aceea nici nu punea pe seama femeii lui lipsa de copii, ci-i dădea în tot ceea ce făcea cinstea cuvenită“, scrie Sfântul Ioan Gură de Aur.