Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Zbuciumul ucigaşului Cain

Biblia - verset cu verset: Zbuciumul ucigaşului Cain

Un articol de: Lucian Apopei - 29 Iulie 2008

Facerea 4, 11:

„«Şi acum eşti blestemat de pământul care şi-a deschis gura sa, ca să primească sângele fratelui tău din mâna ta.»“

Fapta săvârşită şi lipsa pocăinţei a atras asupra lui Cain blestemul pământului. „Mare este păcatul, mică este osânda!“, exclamă Sfântul Chiril al Ierusalimului, despre consecinţele fratricidului. Lui Cain i se prezintă o urmare firească pe care viaţa sa o va lua după uciderea fratelui său şi nu neapărat o pedeapsă din partea lui Dumnezeu. Sfinţii Părinţi au observat că, în bunătatea Sa, Creatorul nici nu-l pedepseşte pe Cain, ci acesta suportă o consecinţă firească a zbuciumului creat de gândul că şi-a ucis propriul frate, după cum spune Sfântul Vasile cel Mare că „trupul, dacă nu are sprijinul său firesc, trebuie neapărat să se vânzolească şi să tremure“. Întocmai de aceea, după cum spune Sfântul Simeon Metafrastul, „neamul lui Adam, căzând din poruncă şi făcându-se vinovat de păcate, e zbuciumat de gânduri nestatornice şi e plin de frică şi de tulburare“.

S-au făcut mereu comparaţii între pedeapsa primită de Cain şi cea primită de Adam. „Cât de mare este păcatul lui Cain faţă de călcarea de poruncă a celui întâi-zidit (Adam) se poate vedea, dacă vrei să gândeşti, din deosebirea de blestem. Lui Adam, Dumnezeu îi spusese: «Blestemat fie pământul întru lucrurile tale»; blestemul s-a îndreptat asupra pământului, cruţându-l pe om. Aici, pentru că fapta era cumplită, îndrăzneala - nelegiuită, încercarea - de neiertat, este blestemat Cain: «Eşti blestemat de pământul care şi-a deschis gura sa». Cain făcuse aproape ceea ce făcuse şarpele, care slujise ca unealtă voinţei diavolului; după cum şarpele adusese, prin înşelăciune, moartea, tot aşa şi Cain şi-a înşelat fratele; l-a scos la câmp, şi-a înarmat dreapta împotriva lui şi a săvârşit uciderea. De aceea, Dumnezeu, aşa cum îi spusese şarpelui: «Blestemat să fii tu, din toate dobitoacele şi din toate fiarele pământului», tot aşa îi spune şi lui Cain, pentru că făcuse aceeaşi faptă ca şi acela“, a scris Sfântul Ioan Gură de Aur.