Istoria creştinismului (MCXXXIX): Diaspora ortodoxă în secolul al XX-lea (XI)

Biserica Ortodoxă Rusă, cunoscută şi sub numele de Patriarhia Moscovei, este o Biserică Ortodoxă Autocefală, a cincea după Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi Ierusalim, şi aflată în comuniune cu acestea. Îşi exercită jurisdicţia asupra creştinilor ortodocşi din Rusia şi din ţările slave înconjurătoare, ca exarhat şi reprezentare patriarhală în jurul lumii. De asemenea, îşi exercită jurisdicţia şi asupra Bisericii Japoniei şi asupra creştinilor ortodocşi din China. Actualul întâistătător este Alexei al II-lea, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii. Biserica Ortodoxă Rusă are o mare diasporă, care este împărţită în trei exarhate: Exarhatul Europei Apusene, Exarhatul Europei Centrale şi Exarhatul American al Patriarhiei de Moscova. Exarhatul Europei Apusene este dependent de Patriarhia de la Moscova şi are sediul la Londra. Acest exarhat care are sub jurisdicţia sa credincioşii ortodocşi ruşi din Marea Britanie, Franţa, Belgia şi Olanda; mai are şi alte reşedinţe episcopale la Paris, Bruxelles şi Rotterdam. Exarhatul Europei Centrale este, de asemenea, dependent de Patriarhia de la Moscova şi are sediul la Berlin. Are şi o reşedinţă episcopală în Austria, la Viena. Exarhatul American al Patriarhiei de Moscova are reşedinţa la New York şi are jurisdicţie peste creştinii ortodocşi ruşi din America de Nord şi de Sud, având patru episcopii: Brooklyn, Filadelphia, San Francisco şi una în Argentina. Biserica Ortodoxă Rusă din America de Nord a luat fiinţă în anul 1784 în Alaska, însă această ţară a fost vândută Statelor Unite ale Americii în anul 1867 de Rusia. Biserica Ortodoxă Rusă din America de Nord s-a dezvoltat după 18 mai 1970, când locţiitorul de patriarh, mitropolitul Pimen de Crutiţe şi Colomna, a acordat episcopului Filaret din America de Nord Tomosul de autocefalie al Bisericii Ortodoxe Ruse din America, cunoscută sub numele de Mitropolia Rusă.