„În vremea aceea a scos Iisus un demon dintr-un bolnav care era mut. Și când a ieșit demonul, mutul a vorbit, iar mulțimile s-au minunat. Iar unii dintre ei au zis: Cu Beelzebul, căpetenia demonilor, scoate pe de
Istorii cu tâlc: Creştinul nu este răzbunător
Un călugăr, pe care îl jignise un frate se duse la stareţul mănăstirii şi-i zise:
- Fratele m-a ofensat şi vreau să mă răzbun. Stareţul îi răspunse: - Nu face aceasta, fiule, ci lasă răzbunarea în seama lui Dumnezeu. Călugărul replică: - Nu mă voi linişti până ce nu mă voi răzbuna asupra lui. Atunci stareţul zise împreună cu el o rugăciune, la sfârşitul căreia a adăugat următoarele: - Doamne, nu mai este nevoie să Te gândeşti la noi, căci ne vom răzbuna singuri. Călugărul, auzind aceste cuvinte, căzu în genunchi şi exclamă: - Cearta cu fratele meu s-a sfârşit; eu îl iert şi Te rog şi pe Tine, Doamne, iartă-mă pentru intenţia păcătoasă de a mă răzbuna. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)



.jpg)


