„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că zidiți mormintele prorocilor și împodobiți pe ale drepților și ziceți: Dacă am fi fost noi în
Istorii cu tâlc: Despre cinstirea icoanelor
În timpul luptelor contra icoanelor, împăratul Constantin Copronimul, unul dintre cei mai mari iconoclaşti, l-a chemat pe un călugăr să-i spună ce crede el despre icoane. Călugărul a vrut să-i dovedească împăratului că profanarea icoanelor nu este plăcută lui Dumnezeu şi a scos din buzunar o monedă de argint şi i-a întrebat pe cei ce erau de faţă:
- Ale cui sunt chipul şi inscripţia de pe această monedă? - Ale împăratului, îi ziseră. - Dacă aş călca în picioare acest chip aş fi vinovat? - Ai face o crimă de lezmajestate şi ai fi pedepsit cu moartea. Atunci călugărul zise: - Voi sunteţi orbi. Socotiţi că este vrednic de moarte cel care necinsteşte chipul unui împărat pământesc, şi voi, care necinstiţi chipul lui Iisus, Împăratului cerului, vă credeţi nevinovaţi? Împăratul, în loc să-şi recunoască greşeala, l-a condamnat pe călugăr la moarte. (pr. Nicolae PURA, Pilde, Editura Galaxia Gutenberg, 2004)



.jpg)


