„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Istorii cu tâlc: Despre Dumnezeu
Fericitul Augustin povesteşte următoarea întâmplare: „Îmi propusesem să scriu o carte despre Dumnezeu, o carte bună, înţeleasă de toţi. De dimineaţă m-am aşezat la masă şi am scris «Despre Dumnezeu». S-a gândit apoi mult cum ar putea să explice mai bine oamenilor pe Dumnezeu. Nu i-a venit însă în minte nici o idee. Obosit de cugetarea încordată, începu să-l doară capul. Se duse să mediteze pe malul mării. Aici întâlni un copil care făcuse o groapă mică în nisip şi cu un vas aducea apă din mare şi o turna în groapă. Augustin îl întreabă:
- Ce faci aici, băiete? - Iată am făcut o groapă şi vreau să vărs în ea toată apa din mare. Augustin surâse şi plecă mai departe, zicându-şi în sine: - Cât de naivi sunt copiii. Cum poate crede mititelul acela că va goli cu vasul lui toată apa din mare în gropiţa făcută de el... Şi gândindu-se din nou la tema sa, i se lumină mintea şi zise: - Oare nu sunt şi eu asemenea copilului? Nu vreau şi eu, cu slaba mea minte, să cuprind şi să fac pe alţii să cuprindă întreaga fiinţă a lui Dumnezeu? Nu este cu putinţă celui mic să cuprindă ceea ce e infinit, ci trebuie să se supună şi să caute a înţelege voinţa lui Dumnezeu şi apoi să o aplice în viaţă“. (Grigorie COMŞA, O mie de pilde)








