„În vremea aceea, intrând Iisus în corabie, ucenicii Lui L-au urmat. Și, iată, furtună cumplită s-a ridicat pe mare, încât corabia se acoperea de valuri; iar El dormea. Și, venind ucenicii la El, L-au
Istorii cu tâlc: Despre neîncetata mulţumire adusă lui Dumnezeu
Avva Sisoe l-a întrebat pe un frate: „Ce faci?“. El a răspuns: „Îmi pierd timpul, părinte“. Bătrânul îi zice: „Eu îi mulţumesc lui Dumnezeu chiar şi când îmi pierd timpul“. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)



.jpg)


