„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Istorii cu tâlc: Despre nemulţumire
O istorioară spune că un ţăran se căznea cu aratul şi se necăjea foarte din cauza pământului pietros. Dar deodată a văzut venind un străin misterios, care i-a luat plugul din mână şi a tras cu el cele mai frumoase brazde.
- Ar fi bine acum, zise ţăranul, dar îmi lipseşte sămânţa. - Iată şi sămânţa, zise străi-nul, şi într-o clipă a presărat grăunţele. - Dar ploaia va strica semănătura sau soarele o va arde. - Aici sunt două cutii, una cu ploaie, alta cu soare; le poţi schimba după plac. Şi într-adevăr la seceriş, grâul era de o frumuseţe rară. Străinul a venit din nou şi a întrebat: - Ei, eşti mulţumit acum? - Aş, a răspuns ţăranul, dacă este atâta grâu, n-are nici un preţ. - Dar într-al tău sunt numai grăunţe de aur, i-a zis străinul şi frecând în mână câteva spice, aurul cel mai curat a strălucit în mâna sa. - O, cum mă va înşela când mă voi duce să schimb aurul, a strigat atunci ţăranul. Nici acum nu era mulţumit. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)








