Marcu 13, 1-8

„În vremea aceea, ieșind din templu Iisus, unul dintre ucenicii Săi I-a zis: Învățătorule, privește ce fel de pietre și ce clădiri! Dar Iisus a zis: Vezi aceste mari clădiri? Nu va rămâne piatră pe piatră care să nu se risipească. Și șezând pe Muntele Măslinilor, în fața templului, Îl întrebau, de o parte, Petru, Iacov, Ioan și cu Andrei: Spune-ne nouă, când vor fi acestea? Și care va fi semnul când va fi să se împlinească toate acestea? Iar Iisus a început să le spună: Vedeți să nu vă înșele cineva. Căci mulți vor veni în numele Meu, zicând că sunt Eu, și vor amăgi pe mulți. Iar când veți auzi de războaie și de zvonuri de războaie, să nu vă tulburați, căci trebuie să fie, dar încă nu va fi sfârșitul. Și se va ridica neam peste neam și împărăție peste împărăție, vor fi cutremure pe alocuri și foamete și tulburări vor fi. Iar acestea sunt începutul durerilor.”

Când va fi sfârșitul?

Sfântul Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al Treilea împotriva arienilor, XLVIII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1987), vol. 15, pp. 378-379

„(...) Ne-a arătat (Mântuitorul - n.n.) şi cele ce ne vor întâmpina înainte de sfârşit, ca nu cumva, cum Însuşi a spus, să ne uimim, sau să ne înspăimântăm când se vor petrece, dar şi ca, văzându-le, să aşteptăm pe temeiul lor sfârşitul. Dar despre ziua şi ceasul nu a voit să ne spună dumnezeieşte ştiu, ci trupeşte, pentru trupul neştiutor, precum am spus înainte: Nu ştiu. Aceasta pentru ca nu cumva să-L întrebe şi El, sau nespunându-le, să întristeze pe ucenici, sau spunându-le, să facă ceva contrar folosului lor şi al nostru, al tuturor. Pentru că orice face El face spre folosul nostru, de vreme ce pentru noi S-a făcut Cuvântul trup. Deci pentru noi a spus şi că nici Fiul nu ştie. Şi n-a mințit spunând aceasta (căci a spus omeneşte, ca om: nu ştiu) şi n-a lăsat nici pe ucenici să-L silească să spună. Căci spunând: nu ştiu, le-a oprit stăruința întrebării. Dar în Faptele Apostolilor e scris că atunci când, având îngerii aproape, S-a înălțat ca om şi a ridicat la cer trupul nostru şi când ucenicii, văzând aceasta, Îl întrebau iarăşi când va fi sfârşitul şi când va veni din nou, le-a spus: Nu este al vostru să ştiți anii şi vremurile pe care le-a pus Tatăl în stăpânirea Sa (Faptele Apostolilor 1, 7). Deci n-a spus atunci: Nici Fiul, cum a spus ­înainte de aceasta omeneşte, ci: Nu este al vostru să ştiți. Căci acum trupul era înviat şi lepădase starea muritoare şi era îndumnezeit. De aceea nu se mai potrivea să răspundă trupeşte, acum, când Se înălța la ceruri, ci să-i învețe dumnezeieşte că: Nu este al vostru să cunoaşteți anii şi vremurile pe care Tatăl le-a pus sub stăpânirea Sa.”

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XX, VI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 270-271

„Gândindu-ne, dar, la toate acestea, să ne pregătim pentru plecarea noastră din lumea aceasta. Chiar dacă nu va veni acum sfârşitul lumii, dar sfârşitul fiecăruia, bătrân sau tânăr, bate la uşă.”