Matei 10, 23–31

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Când vă vor prigoni în cetatea aceasta, fugiți în cealaltă; adevărat grăiesc vouă: Nu veți sfârși cetățile lui Israel, până ce va veni Fiul Omului. Nu este ucenic mai presus de învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său. Destul este ucenicului să fie ca învățătorul și slugii ca stăpânul. Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu cât mai mult pe casnicii lui? Deci nu vă temeți de ei, căci nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală și nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut. Ceea ce vă grăiesc la întuneric, spuneți la lumină; și, ceea ce auziți la ureche, propovăduiți de pe case. Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeți-vă mai curând de Acela care poate și sufletul și trupul să le piardă în gheena. Oare nu se vând două vrăbii pe un ban? Și nici una din ele nu va cădea pe pământ fără știrea Tatălui vostru. La voi însă și perii capului toți sunt numărați. Așadar, nu vă temeți; voi sunteți cu mult mai de preț decât păsările.”

Nu vă temeți!

Sfântul Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Șasea, în Părinți și Scriitori Bisericești (1991), vol. 38, p. 209

„Hotărârea liberă a fiecăruia e stăpâna celor ce trebuie săvârșite în temeiul alegerii și de noi depinde să voim să facem ceea ce ne convine, fie binele, fie răul. (...) Când, deci, zic unii care păcătuiesc: Așa a hotărât soarta, sau: Acesta era scopul fatalității cu mine, vă întreb și eu: ce aiureală e aceasta? Pentru ce învinuiți ceea ce nu e și nu vă învinuiți ușurătatea voastră? Dar Sfânta Scriptură le va spune celor ce s-au hotărât să nu meargă drept: Nebunia omului strâmbă căile lui, dar învinovățește pe Dumnezeu în inima lui (Proverbe 19, 3).

Așadar, s-au abătut de la cunoștința adevărată cei ce pun drept conducătoare peste viața noastră nașterea, fatalitatea și soarta schimbătoare. Căci zice Hristos: Oare nu se vând două păsări pe un bănuț? Și nici una din ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru Celui din ceruri. Iar voi și perii capului îi aveți numărați. Deci nu vă temeți, căci voi sunteți cu mult mai de preț decât păsările (Matei 10, 29-31). Făcătorul poartă de grijă de cei de pe pământ, dar îl lasă pe fiecare să lucreze după hotărârile lui și să meargă pe calea pe care vrea. Iar fiindcă ­neamul pământesc s-a îmbolnăvit prin abatere, îndată i-a dat legea spre ajutor, după cum s-a scris (Isaia 8, 20). Deci, e primejdios pentru tot cel ce a primit credința în Hristos și a părăsit vechea rătăcire, să mai fie purtat de poveștile băbești spre cele ce nu trebuie, și să se înstrăineze de cugetarea sănătoasă, încât să-și închipuie că lumea aceasta sau omul e cârmuit de soartă sau fatalitate, care peste tot nici nu există.

PALADIE: E cu totul primejdios a cugeta așa. Căci unul ca acesta va stârni, fără îndoială, pe Judecătorul împotriva sa.”