„Atunci când S-a născut Iisus în Betleemul Iudeei, în zilele regelui Irod, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este împăratul Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Ră
Micul catehism: Ce este înţelepciunea creştină
Potrivit învăţăturii creştine, adevărata înţelepciune constă în a avea o viaţă astfel încât să nu superi prin faptă sau vorbă pe Dumnezeu şi pe semeni.
Înţelepciunea creştină este virtutea călăuzirii cinstite şi pricepute a vieţii şi de aceea în Sfânta Scriptură se vorbeşte foarte des despre ea. Mântuitorul spune: „Fiţi înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii“, cuvinte pe care Sf. Ap. Pavel, în Epistola către Coloseni, le interpretează astfel: „Umblaţi cu înţelepciune faţă de cei ce sunt din afară (de Biserica), preţuind vremea. Vorba voastră să fie totdeauna plăcută, cu sare dreasă, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia“. Tot în acest sens, Sf. Antonie cel Mare învaţă: „Omul cu judecată, luând aminte la sine, cumpăneşte cele ce i se cuvin şi-i sunt spre folos. Acela cugetă care lucruri sunt folositoare pentru firea sufletului său şi care nu. Aşa se fereşte el de cele nepotrivite, care i-ar vătăma sufletul şi l-ar despărţi de nemurire“. Aşadar, creştinul înţelept se fereşte de rău, lucrează după adevăr şi dreptate şi se preocupă de mântuirea sufletului. Potrivit Sf. Ap. Pavel, înţelepciunea presupune cunoaşterea unor taine care au fost descoperite oamenilor de Mântuitorul Hristos şi care presupun o viaţă deosebită, caracterizată prin relaţii frumoase cu Dumnezeu şi cu oamenii. O astfel de viaţă are drept răsplată moştenirea împărăţiei cerurilor. Iată ce scrie Biblia despre această taină mare: „Taina cea din veci ascunsă neamurilor, iar acum descoperită sfinţilor Săi, Cărora a voit Dumnezeu să le arate care este bogăţia slavei acestei taine între neamuri, adică Hristos cel dintru voi, nădejdea slavei. Pe El noi Îl vestim, sfătuind pe orice om şi învăţând pe orice om, întru toată înţelepciunea, ca să înfăţişăm pe tot omul, desăvârşit, în Hristos Iisus“. Înţelepciunea creştină este în strânsă legătură cu înţelepciunea dumnezeiască, deoarece Măntuitorul a zis: „Eu sunt Calea Adevărul şi Viaţa“. Drept model ne sunt prezentate în Sfânta Scriptură fecioarele înţelepte, care, prevăzând că Mirele poate veni în orice clipă, s-au pregătit din vreme şi L-au primit cum se cuvine (Matei 25, 1-13). Din virtutea înţelepciunii creştine răsar: prevederea, ascultarea de sfatul bun al altuia şi paza bună.