Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Micul catehism: Ultima parte a Utreniei are un caracter solemn

Micul catehism: Ultima parte a Utreniei are un caracter solemn

Un articol de: Pr. Gheorghe Mihăilă - 21 August 2009

Ultima parte din rânduiala Utreniei începe după un ecfonis rostit de preot („Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni a Unuia-Născut Fiului Tău...“) şi are un caracter solemn, lăudând în special Arătarea Mântuitorului în lume. După ecfonisul menţionat urmează citirea Canoanelor, care alcătuiesc una dintre cântările caracteristice serviciului Utreniei. Canoanele sunt inspirate din cântările poetice ale cărţilor Vechiului şi Noului Testament, reprezentând strânsa legătură dintre cele două Testamente. La sfârşitul cântării a opta, preotul adresează îndemnul: „Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica Luminii cu cântări cinstind-o, să o mărim“, iar la strană se cântă imne pentru cinstirea Maicii Domnului, care a avut un rol foarte important în venirea Domnului în lume. După canoane, urmează cântările numite svetilne sau luminânde, care se numesc astfel fie pentru că în vechime ele se cântau în momentul când începea să se lumineze de ziuă, fie pentru că în toate aceste cântări este vorba de lumină: atât lumina naturală a zilei, dar mai ales lumina cea adevărată şi veşnică, adusă în lume şi oferită credincioşilor de Hristos Domnul. Luminândele sunt adevărate „epicleze (invocări) ale lui Hristos-Lumină, presărate în cursul întregii Utrenii“ (Sf. Simeon al Tesalonicului). Cele 11 luminânde duminicale sunt în strânsă legătură cu Evanghelia Învierii citită în duminica respectivă. După laude, urmează doxologia - una dintre cele mai vechi părţi ale serviciului Utreniei. Acest imn are un caracter trinitar, fiind un mijloc de luptă a Ortodoxiei împotriva ereziilor antitrinitare. Alcătuirea acestui imn s-a făcut pe baza textelor biblice, în special versete din psalmi. În epoca primară a creştinismului, doxologia se cânta în momentul când apărea prima rază de soare; de aceea, cântarea ei este introdusă astăzi prin ecfonisul rostit de preot: „Slavă Ţie, Celui ce ne-ai arătat nouă lumina!“, lăudându-L pe Cel care ne-a dat nu doar lumina naturală a zilei, ci şi lumina spirituală a cunoştinţei de Dumnezeu.