Să-L mărturisim pe Hristos necontenit!

Precum M-ai trimis pe Mine în lume, şi Eu i-am trimis pe ei în lume. Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi întru adevăr. Dar nu numai pentru aceştia Mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. Şi slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem: Eu întru ei şi Tu întru Mine, ca ei să fie desăvârşiţi întru unime, şi să cunoască lumea că Tu M-ai trimis şi că i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine. Părinte, voiesc ca, unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pr care Mi i-ai dat, ca să vadă slava mea pe care Mi-ai dat-o, pentru că Tu M-ai iubit pe Mine mai înainte de întemeierea lumii. Părinte drepte, lumea pe Tine nu te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut, şi aceştia au cunoscut că Tu M-ai trimis. Şi le-am făcut cunoscut numele Tău şi-l voi face cunoscut, ca iubirea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei şi Eu în ei. Ioan 17, 18-26

Aceste cuvintele fac parte din Rugăciunea Domnului Iisus Hristos. Cuvintele rugăciunii Sale au o caldură aparte. Mântuitorul S-a rugat pentru urmaşii Săi aşa cum un părinte iubitor se roagă pentru fiii săi. Să nu uităm că Domnul Hristos Se afla înainte de prinderea, judecata şi Răstignirea Sa. Nu peste mult timp vom înţelege cum cuvintele rugăciunii Sale s-au împletit cu supliciile, Crucea, Jertfa şi Învierea Sa. Dorinţa lui Dumnezeu este ca „tot omul să se mântuiască şi la cunoştinţa Adevărului să vină”. Cel care urmează învăţăturile Mântuitorului devine un alt om, nesubjugat păcatului şi stricăciunii, un om care iubeşte pe Hristos şi este iubit de Dumnezeu. Pe Domnul Hristos să-L mărturisim şi prin comportamentul nostru de fiecare zi.

Cum se poate numi creştin un om care minte, înşală, înjură sau distruge? Mai poate spune că Hristos trăieşte în el? Sfântul Simeon Noul Teolog aşa mărturiseşte: „Mintea încălzită de dorul lui Dumnezeu nu mai acordă atenţie gândurilor străine de El”.