Vocabular religios

Gnosticism (gr. gnosis â cunoaştere secretă, iniţiere): doctrină sincretistă, compusă din elemente ale religiilor de mistere foarte populare în India, Babilonia şi Persia, mituri ale filosofiei greceşti asociate cu unele idei creştine luate din Evanghelia lui Ioan. Ideea comună a sistemelor gnostice, fie precreştine, paracreştine sau creştine, este dualismul între fiinţa divină originară, inaccesibilă, şi o serie de emanaţii (pereche) rele care ajung în lume şi în materie. Sistemul lui Valentin, creştin din Alexandria, care a expus învăţătura sa la Roma în acelaşi timp cu Marcion, între 135-160, este centrat pe ideea de „pliroma“. Lumea spirituală pură (pliroma) este compusă dintr-o unitate de eoni, emanaţii divine din Tatăl -necunoscutul sau ultimul - prin multiplicări succesive. Creaţia este identică cu căderea în păcat, iar lumea materială, care este în esenţa ei rea, ca şi spiritele umane, au fost modelate de demiurg. Cuvântul „Mântuitorul“ nu este acelaşi cu Dumnezeu Creatorul, ci o emanaţie spirituală, care a trecut prin Fecioara Maria ca apa prin conductă; nu a murit fizic şi nu a înviat. Mântuirea este un act de cunoaştere revelată, necesară revenirii în armonia pliromei. Există o inegalitate fiinţială între oameni, deoarece numai cei spirituali, gnostici - nu cei trupeşti, nici cei psihici - posedă această cunoaştere şi deci se pot mântui. Origen, Clement de Alexandria, Tertulian, Hipolit, Epifanie (în Panagion), Efrem Sirul şi, în special, Irineu de Lyon, în „Respingerea gnozei fals numite aşa“ (Adversus haereses), au combătut cu vehemenţă sistemele sincretiste gnostice nu numai pentru inconsistenţa lor teologică, ci şi pentru caracterul lor blasfemiator şi periculos din punct de vedere moral. Ei afirmă despre creaţie că este bună, fiindcă este opera lui Dumnezeu. Printre reprezentanţii Gnosticismului creştin din perioadele apostolice şi postapostolice se număra: Simon din Samaria (magician), Nicolae, fondatorul sectei nicolaiţilor (Apocalipsă 2, 6, 15 ; I Ioan 2, 19), Cerint, contemporan cu Apostolul Ioan, Menandru din Samaria, Satornil din Antiohia, Vasilide din Alexandria, Carpocrate ş.a. (pr. Prof. Dr. Ion Bria, Dicţionar de Teologie Ortodoxă, EIBMBOR, 1981)