„În Iordan botezându-Te Tu, Doamne...”

În fiecare an la 6 ianuarie Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Botezul Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Acest praznic împărătesc poartă şi numele de Teofanie sau Epifanie, care se referă la evenimentul biblic pe care-l sărbătorim cu mare evlavie: „Sfânta şi dumnezeiasca Arătare a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos”, după cum consemnează Sinaxarul. Popular, această sărbătoare poartă şi numele de Bobotează.

Toate aceste denumiri marchează ziua de serbare a Arătării Domnului la vârsta de 30 de ani la râul Iordan din Ţara Sfântă, unde boteza Înaintemergătorul Domnului, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul. „După treizeci de ani de viaţă ascunsă, timp în care a parcurs toate etapele din viaţa unui om de rând, a arătat prin purtarea Sa pildă de smerenie, ascultare faţă de părinţi şi supunere faţă de Lege, Domnul nostru Iisus Hristos Şi-a început propovăduirea şi peregrinările, care aveau să culmineze cu Pătimirile Sale, printr-o descoperire răsunătoare a dumnezeirii Sale. Tatăl şi Duhul Sfânt au dat atunci mărturie despre faptul că Iisus este Fiul Cel Unul Născut al lui Dumnezeu, deofiinţă cu Tatăl, cea de-a doua Persoană a Sfintei Treimi, Cuvântul întrupat pentru mântuirea noastră, Mântuitorul pe care Îl vestiseră prorocii, şi că în Persoana Sa dumnezeirea s-a unit cu umanitatea fără a se amesteca şi a făcut-o să strălucească de slava Sa” (Ieromonahul Macarie de la Simonos Petra, Sinaxarul-Vieţile Sfinţilor).

Acest lucru îl mărturisim şi prin troparul Botezului Domnului: „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat. Că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te; şi Duhul, în chip de porumbel, a adeverit întărirea Cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, slavă Ţie!”

Ziua ce precedă acest praznic împărătesc este numită în calendarul bisericesc Ajunul Botezului Domnului şi are câteva rânduieli liturgice speciale, prin care suntem introduşi în sărbătoarea Bobotezei.

Ceasurile împărăteşti

Această slujbă specială se oficiază în Ajunul Bobotezei şi poartă această denumire pentru că în Bizanţ la ea participa împăratul, împreună cu toată curtea sa imperială. Ea are o structură extinsă faţă de slujba Ceasurilor ce se săvârşeşte zilnic în Biserica Ortodoxă.

Slujba Ceasurilor împărăteşti din Ajunul Botezului Domnului, conform Anuarului liturgic şi tipiconal 2024, începe la ora 7 dimineaţa. Odată cu această slujbă, pe iconostas se aşază icoana Botezului Domnului, care rămâne aici până la Odovania praznicului din 14 ianuarie. Spre deosebire de slujba Ceasurilor din fiecare zi, la slujba Ceasurilor împărăteşti preotul se îmbracă în epitrahil şi felon. În cadrul celor 4 Ceasuri împărăteşti avem 4 pericope evanghelice: la Ceasul 1, Evanghelia de la Matei 3, 1-11; la Ceasul 3, Evanghelia de la Marcu 1, 1-8; la Ceasul 6, Evanghelia de la Marcu 1, 9-11; şi la Ceasul 9, Evanghelia de la Matei 3, 13-17. Toate aceste texte ne vorbesc despre Botezul Domnului şi le auzim şi la alte slujbe legate de Bobotează: la Sfânta Liturghie din Duminica înaintea Botezului Domnului, la Sfinţirea apei, la Utrenie şi la Sfânta Liturghie din ziua Botezului Domnului.

În afara textelor din Sfintele Evanghelii, la Ceasurile împărăteşti avem şi alte lecturi biblice: câte o Paremie din Vechiul Testament şi câte un Apostol din Noul Testament. Toate aceste texte biblice au ca scop să ne arate importanţa Arătării Domnului la râul Iordan în istoria mântuirii neamului omenesc. 

Vecernia Botezului Domnului

După slujba Ceasurilor împărăteşti şi Obedniţa urmează Vecernia sărbătorii Botezului Domnului care este unită cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare. La această slujbă, Vohodul se face cu Sfânta Evanghelie, pentru că Vecernia este unită cu Sfânta Liturghie. În cadrul Vecerniei se citesc „13 Paremii, grupate astfel: 3 Paremii şi un tropar cu stihuri, alte 3 Paremii şi alt tropar cu stihuri, apoi alte 7 Paremii la rând” (Anuarul liturgic şi tipiconal - 2024). Textele din Paremii sunt din Sfânta Scriptură a Vechiului Testament, din cărţile: Facerea (1, 1-13), Ieşirea (14, 15-18; 21-23; 27, 29), Ieşirea (15, 22-27; 16, 1), Iosua (3, 7-8; 15-17), 4 Regi (2, 6-14), 4 Regi (5, 9-14), Isaia (1, 16-20), Facerea (32, 1-11), Ieşirea (2, 5-10), Judecători (6, 36-40), 3 Regi (18, 30-39), 4 Regi (2, 19-22) şi Isaia (49, 8-15).

Sfânta Liturghie din Ajunul Botezului Domnului

În ziua ce precedă Boboteaza se oficiază Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia zilei Botezului Domnului. Textele biblice citite în cadrul acestei Liturghii sunt din Epistola întâi către Corinteni, capitolul 9, versetele 19-27 (Apostolul), şi Evanghelia de la Luca, capitolul 3, versetele 1-18.

Din această Evanghelie, care se citeşte la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare din Ajunul Bobotezei, aflăm că „în al cincisprezecelea an al domniei cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeei, Irod, tetrarh al Galileei, Filip, fratele său, tetrarh al Itureei şi al ţinutului Trahonitidei, iar Lisanias, tetrarh al Abilenei, În zilele arhiereilor Anna şi Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie. Şi a venit el în toată împrejurimea Iordanului, propovăduind botezul pocăinţei, spre iertarea păcatelor” (Luca 3, 1-3).

De aici vedem că Botezul Domnului este un eveniment istoric care se petrece în timpul domniei unor personaje istorice reprezentative pentru Ţara Sfântă de acum două milenii şi mai ales momentul când Prorocul Ioan vine la Iordan şi spune tuturor: „Eu vă botez cu apă, dar vine Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor. El vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc...” (Luca 3, 16).

Această Evanghelie ne prezintă predica Sfântului Ioan Botezătorul, care pregăteşte pe conaţionalii săi pentru venirea lui Mesia. În ziua Botezului Domnului se citeşte, în cadrul Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur, Evanghelia de la Matei, capitolul 3, 13-17, unde ne este prezentată Arătatea Domnului la râul Iordan. 

Agheasma Mare

Această slujbă se oficiază în Ajunul şi în ziua Botezului Domnului, la finalul (în cadrul) Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare (Ajunul Botezului Domnului) şi al Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur (Botezul Domnului).

În Ajunul Botezului Domnului, după Rugăciunea Amvonului, de la finalul Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare, se face Sfinţirea Mare a apei (Agheasma Mare). Cu această apă sfinţită sunt binecuvântate de preoţi casele creştinilor în parohii, iar în mănăstiri, chiliile monahilor, cântându-se troparul şi condacul sărbătorii Botezului Domnului.

Ajunul Bobotezei este zi de post, fiind dezlegare la vin şi untdelemn (ulei).