Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Theologica Ioan Botezătorul, prorocul care a pregătit calea Domnului

Ioan Botezătorul, prorocul care a pregătit calea Domnului

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Theologica
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 24 Iunie 2025

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte, astăzi, Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, ceea ce ne oferă un bun prilej să vedem cine a fost cel mai mare om născut din femeie, după cum l-a numit Domnul nostru Iisus Hristos.

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut cu şase luni înainte de naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în urmă cu două milenii. Despre naşterea lui aflăm din Sfânta Evanghelie după Luca că acest eveniment biblic s-a petrecut în timpul domniei primului împărat al Romei, Octavian Augustus, pe când Quirinius guverna Siria (provincie a Imperiului Roman), iar Irod era rege în Ţara Sfântă.

În această epocă frământată pentru poporul lui Israel, la Templul din Ierusalim slujea preotul Zaharia, care nu avea copii. Acesta şi soţia sa, Elisabeta, aveau o vârstă la care nu se mai aşteptau să aibă un copil. El are parte în templu de o anghelofanie prin care este anunţat că soţia sa o să nască un fiu. În faţa neîncrederii exprimate de Zaharia, acesta primeşte ca semn neputinţa de a vorbi.

Relatarea biblică legată de zămislirea minunată a preotului Zaharia şi a soţiei sale Elisabeta aminteşte de altă zămislire minunată a lui Isaac de către Avraam şi Sara, în urma arătării Prea­sfintei Treimi la stejarul Mamvri.

După naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, în a opta zi la circumcizie, i s-a pus numele pe care l-a comunicat tatăl său în scris, ceea ce-i redă darul vorbirii acestuia şi mai ales darul profeţiei. Acest moment minunat îi determină pe cei prezenţi să se întrebe: „Ce va fi, oare, acest copil? Căci mâna Domnului era cu el” (Luca 1, 66).

El trăieşte în deşertul Iudeei, iar la vârsta maturităţii vine lângă râul Iordan, unde vesteşte venirea lui Mesia şi proclamă botezul pocăinţei: „În zilele acelea, a venit Ioan Botezătorul şi propovăduia în pustia Iudeei, spunând: Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor” (Matei 3, 1-2).

Sfântul Ioan Botezătorul apare ca o personalitate harismatică, care, prin predicile sale, îi determină pe mulţi iudei să vină la Iordan şi să primească botezul pocăinţei din mâna lui. Impresionează imaginea sa ascetică: era îmbrăcat cu o haină din păr de cămilă, cu o cingătoare de piele împrejurul mijlocului şi se hranea cu lăcuste şi miere sălbatică.

Botezul pe care îl săvârşea Sfântul Ioan nu era o taină, ci reprezenta doar curăţirea de păcate prin credinţă şi pocăinţă. De fapt, era un îndemn la pocăinţă adresat evreilor de Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, care astfel pregătea venirea lui Mesia, adică a Mântuitorului nostru Iisus Hristos: „Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru Se află Acela pe Care voi nu-L ştiţi, Cel care vine după mine, Care înainte de mine a fost şi Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei. Şi eu nu-L ştiam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezând cu apă” (Ioan 1, 26-27 și 31).

Scopul pentru care boteza Ioan era de a-i pregăti pe israeliţi şi de a le arăta pe Mesia care este Iisus Hristos. Putem spune că botezul lui reprezenta o pregătire şi un semn pentru botezul ce va veni după Pogorârea Duhului Sfânt la Cincizecime, după cum mărturiseşte el: „Eu unul vă botez cu apă spre pocăinţă, dar Cel care vine după mine este mai puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc” (Matei 3, 11).

Rolul Sfântului Ioan Botezătorul în istoria mântuirii este de a pregăti calea Domnului și de a arăta iudeilor că Iisus din Nazaretul Galileei este Mesia-Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în lume să mântuiască neamul omenesc.

La vârsta de 30 de ani, Mântuitorul nostru Iisus Hristos vine din Galileea, din oraşul Nazaret, în Iudeea, pe malul Iordanului, unde boteza Sfântul Proroc Ioan şi este botezat de acesta, astfel arătându-L lumii ca Mesia Cel aşteptat de poporul ales.

După momentul botezului Domnului Iisus Hristos, Ioan Botezătorul este arestat la scurt timp de Irod Antipa: „Iar Irod tetrarhul, mustrat fiind de el pentru Irodiada, femeia lui Filip, fratele său, şi pentru toate relele pe care le-a făcut Irod, a adăugat la toate şi aceasta, încât a închis pe Ioan în temniţă” (Luca 3, 19-20).

Irod Antipa era fiul lui Irod Idumeul şi moştenise de la acesta două provincii din regatul său: Galileea şi Pereea. Romanii i-au acordat titlul de tetrarh, însă în mediul iudaic era socotit rege. În tinereţe, din raţiuni politice s-a căsătorit cu una dintre fiicele regelui arab Aretas. Urmând exemplul greşit al tatălui său de a avea mai multe soţii, îşi repudiază soţia legitimă şi trăieşte cu Irodiada, soţia fratelui său, Filip.

Sfântul Ioan Botezătorul este întemniţat în fortăreaţa Maherus, însă acest lucru nu a fost de ajuns pentru Irodiada, care a aşteptat momentul potrivit pentru a-l determina pe Irod Antipa să-l condamne la moarte pe Înaintemergătorul Domnului. Acest prilej s-a creat la ziua de naştere a tetrarhului Irod. La petrecerea dată în cinstea acestui eveniment, fiica Irodiadei, la îndemnul mamei sale, a dansat înaintea lui Irod, care i-a promis că-i oferă jumătate din regatul său. La îndemnul Irodiadei, ea cere capul Sfântului Ioan, dorinţă pe care tetrarhul o împlineşte.

Pentru noi, creştinii, Sfântul Ioan este proroc, iar în planul mântuirii neamului omenesc este Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos. În calitatea sa de Botezător al Domnului, el s-a învrednicit să ne descopere teofania de la Iordan, adică taina arătării Prea­sfintei Treimi, pe care o cinstim an de an la Bobotează.

Imnografia ortodoxă îl numeşte „sfeşnic cu lucire de aur“, „trâmbiţă a adevărului, a dreptăţii şi virtuţii“, toate aceste apelative arătând cinstea de care se bucură Sfântul Ioan Botezătorul în Biserică, care îl sărbătoreşte de mai multe ori în cursul anului bisericesc: 23 septembrie - Zămis­lirea Sfântului Ioan Botezătorul; 7 ianuarie - Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul; 24 februarie - Întâia și a doua aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul; 25 mai - A treia aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul; 24 iunie - Nașterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul, sărbătoare care în popor poartă numele de Sânziene sau Drăgaica, şi 29 august - Tăierea capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul, care este zi de post.

 

Citeşte mai multe despre:   Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul