Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Theologica Rugăciunea, tratament duhovnicesc în vreme de boală

Rugăciunea, tratament duhovnicesc în vreme de boală

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Theologica
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 22 Ian, 2021

De un an, lumea în care trăim este marcată de pandemie. Milioane de oameni de pe mapamond și sute de mii de români au trecut prin această boală perfidă care ne marchează existența. Atunci când un creştin se îmbolnăvește, caută ajutor la Dumnezeu, pe Care Îl roagă pentru sănătate, pe care să o dobândească prin doctori buni, luminați și inspirați în găsirea celor mai bune tratamente.

Rugăciunea în timpul bolii este tratament duhovnicesc pentru vindecare sufletească, iar pentru trup este dulce alinare în vreme de grea încercare.

În primul rând, creștinul încercat de boală poate rosti cât mai des rugăciunea inimii: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul!”, împreună cu rugăciunea „Tatăl nostru” şi cu rugăciuni către Maica Domnului, cea mai importantă mijlocitoare a noastră către Dumnezeu. La aceste rugăciuni, pe care le rostim în fiecare ceas al suferinței noastre, se adaugă și acatistele pentru vindecarea celor bolnavi.

Nu putem analiza cererile pentru vindecare din acatiste fără a vorbi, mai întâi, despre Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos. În icosul 4 al acestuia spunem: „Iisuse, sănătatea trupului meu”. De aici în­țelegem că Cel ce dă sănătate trupului nostru este Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care prin Jertfa, Moartea și Învierea Sa ne-a dăruit viața veșnică. El ne tămăduiește trupul cel rănit cu păcatele (icos 11), de aici înțelegând că păcatul este una din cauzele bolii. Prin Sfintele Taine, Hristos ne oferă vindecare, pentru că El este Cel care ne-a mântuit din păcatul strămoșesc. De aceea ne rugăm în icosul 12 să ne izbăvească de durerile cele sufletești și trupești.

În rugăciunea Sfântului Isaac Sirul de la finalul acatistului cerem de la Mântuitorul ca prin rănile Lui să se tămăduiască și rănile noastre. Facem acest lucru deoarece știm că prin suferința Lui de pe Cruce noi toți ne-am vindecat de păcate, pentru că, după cum spune preotul la Proscomidie, Hristos este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii, pentru viaţa şi pentru mântuirea acesteia. Aşadar, prin Hristos dobândim vindecare sufletească și trupească, pentru că El ne-a dăruit viața veșnică.

În încercarea bolii este folositor să ne rugăm Maicii Domnului, pururea ajutătoare pentru cei aflați în suferință, rostindu-i acatistul. Primul imn-acatist din istorie este cel închinat Maicii Domnului, cunoscut și sub numele de Acatistul Bunei Vestiri. În icosul 12 se spune că Născătoarea de Dumnezeu este tămăduirea trupului nostru, adică cea care ne poate aduce vindecarea de la Dumnezeu, iar la începutul acatistului rostim cuvintele atât de des folosite de ortodocși în vreme de încercare: „Apărătoare Doamnă, pentru biruință, mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucu­ră-te, Mireasă, pururea Fecioară!”

Totodată, cei aflaţi în suferinţă şi cei care se roagă pentru aceştia cer ajutorul sfinţilor tămăduitori, în special al celor ale căror sfinte moaște ocrotesc neamul românesc. Mai întâi ne rugăm Sfintei Cuvioase Parascheva despre care știm că este grabnic ajutătoare. Despre ea în acatist spunem că este „vrednică mijlocitoare către Domnul”, „mângâierea oamenilor”, „alinarea de suferință”, „nădejdea noastră cea tare”, „întărirea credincioșilor”, „liman lin și neînviforat”, „nădejdea oamenilor” și „tămăduirea rănilor”. În rugăciunea de la finalul acatistului ei cerem Bunului Dumnezeu ca, pentru rugăciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, să ne dăruiască nouă sănătate.

Alături de Cuvioasa Parascheva țara noastră este ocrotită și de Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou care, prin sfintele sale moaşte de la Catedrala Patriarhală, veghează asupra neamului nostru. În acatistul lui îi cerem ajutorul numindu-l: „doctor iscusit al bolnavilor și grabnic ascultător al celor ce te roagă”. El este cel care mijlocește la Dumnezeu să înceteze toată boala cea vătămătoare și este risipitor a multe feluri de boli. Cuviosul Dimitrie este tămăduirea cea dorită a trupurilor noastre, de aceea cu toții îi cântăm: „Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!”

De asemenea, încă din vechime, în vreme de molimă, ortodocșii i-au cerut ajutorul Sfântului Haralambie. În acatistul său se spune: „Bucură-te, izbăvitorule de ciumă și de foamete” „tămăduitorule de răni și boli”, „cel ce te-ai învrednicit pe bolnavi a tămădui”, „izbăvitorule de tot soiul de necazuri și boli”, și de aceea ne rugăm lui să fie mijlocitorul nostru către Dumnezeu, pentru iertarea păcatelor noastre, pentru izbăvirea de toate bolile și primejdiile.

Un alt cuvios de mare ajutor pentru cei bolnavi este Sfântul Nichifor Leprosul, în acatistul căruia se spune: „Bucură-te, că întăreai pe cei bolnavi”, „te rugai pentru cei întristați și încercați”.

În rugăciunile de la sfârșitul acatistului acestui sfânt cerem ca tot omul cel încercat sufletește și trupește să primească mila lui Dumnezeu și ne mai rugăm ca prin ajutorul Cuviosului Nichifor să dobândim vindecare de molima care ne-a cuprins.

Dintre multele rugăciuni de folos în perioadă de pandemie nu putem omite și acatistul unui sfânt drag inimii mele, căutat de mulți bucureșteni: Cuviosul Antonie cel Mare. În acatistul său îi cerem ajutorul în suferința provocată de boală, spunând: „Bucură-te, dătătorul râurilor de tămăduiri”, „dumnezeiasca mângâiere a bolnavilor”, „cel ce ai vindecat durerile cele trupești”, „fierbinte mijlocitorule al tuturor către Dumnezeu”, pentru că știm că ori de câte ori i-am cerut ajutorul, el a mijlocit la Dumnezeu pentru noi.

Citeşte mai multe despre:   rugaciune  -   vindecare