În Biserica Ortodoxă Română, sărbătoarea Înălţării Domnului (28 mai 2009) este şi ziua dedicată pomenirii eroilor neamului.
În această zi, în toate bisericile, mănăstirile şi catedralele ortodoxe din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi, de-a lungul veacurilor, pe toate câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate, apărarea ţării şi întregirea neamului. Slujbe de pomenire vor fi oficiate, după Sfânta Liturgie, la cimitirele, troiţele şi monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.
Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi Sărbătoare Naţională Bisericească. Totodată, Legea 379/ 2003, privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, Ziua Eroilor, potrivit tradiţiei, ca Sărbătoare Naţională a poporului român. (Biroul de Presă al Patriarhiei Române)
Evenimentele liturgice de la Catedrala Patriarhală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, prilejuite de proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Române, se vor desfășura conform următorului program: În ziua de joi, 5 februarie 2026, la ora 17:00, la Catedrala Patriarhală, după încheierea Vecerniei, se va săvârși ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 femei române cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare).
În urma apariției unor materiale jurnalistice care aduc în discuție o pretinsă predare „ilegală” a disciplinei Religie, Patriarhia Română aduce următoarele precizări:
În ziua de marți, 20 ianuarie 2026, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a primit în vizită, la Reședința Patriarhală, pe Excelența Sa Lior Ben Dor, ambasadorul Israelului la București. Excelența Sa a fost însoțit de Erez Golan, șeful adjunct al misiunii din cadrul Ambasadei Israelului la București.
La împlinirea a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), un eveniment crucial din istoria poporului român și o încununare a unui ideal național realizat la București prin alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza al Moldovei și ca Domnitor al Țării Românești, Patriarhia Română anunță următorul program în cadrul căruia va fi celebrat acest act istoric deosebit.
Duminica a 34-a după Rusalii (a Întoarcerii Fiului risipitor) Luca 15, 11-32 Zis-a Domnul pilda aceasta: Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine di
„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Iar când veți vedea «urâciunea pustiirii», cea prezisă de prorocul Daniel, stând unde nu se cuvine - cine citește să înțeleagă -, atunci cei ce vor fi în Iudeea să
Iubiților, Domnul poate să scape din ispite pe cei credincioși, iar pe cei nedrepți să-i păstreze, ca să fie pedepsiți în ziua judecății; și mai ales pe cei ce umblă după îmboldirile cărnii, în
A doua zi după sărbătoarea Întâmpinării Domnului îi cinstim pe Sfântul şi Dreptul Simeon, primitorul de Dumnezeu, şi pe Sfânta Prorociţă Ana. Ei s-au învrednicit să fie prezenţi în templul din Ierusalim
Protosinghel Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 732-733 „Folosul rugăciunii este împlinirea scopului ei, adică iertarea păcatelor și mântuirea sufletului, indiferent
Un cunoscut ziarist occidental, Gabriel Ringlet, publica în Franța anului 1982 o carte cu un titlu provocator, Dieu et les journalistes - Dumnezeu și jurnaliștii. Era, în fapt, o antologie de texte semnate de un gru
A te baza pe tine. Acest mic puseu de personalitate, alcătuit pe jumătate din imaginație, pe jumătate din nesăbuință, se naște de obicei în perioada adolescenței și continuă până în ziua în care
Teologhisind despre „ființa” și „energiile” revelate ale Sfintei și dumnezeieștii Scripturi, înțelegem teologic următoarele: „ființa” Sfintei Scripturi este harul Duhului Sfânt, prin care ne
