Duminica Vameșului și a Fariseului a fost cinstită și la Catedrala Episcopală din Giula, Ungaria, cu bucurie și cu rugăciune, prin Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, împreună cu părintele protosinghel Visarion Tuderici, secretar eparhial, părintele paroh Teodor Marc și arhidiaconul Emanuel Văduva. Răspunsurile liturgice au fost date de cântăreții catedralei, iar la slujbă au participat credincioși din Giula și alte localități din Ungaria, dar și din România, precum și Ana Martin, directoarea Școlii Generale din Micherechi.
În cuvântul de învățătură, ierarhul a vorbit despre semnificația acestei duminici care inaugurează o perioadă specială din timpul anului liturgic, Triodul, ce ne pregătește, prin diferite teme liturgice, prin post, rugăciune și fapte de milostenie, pentru a întâmpina așa cum se cuvine și a putea înțelege mai bine sărbătoarea Învierii Domnului.
Copiii și cei care s-au pregătit au fost împărtășiți cu Sfintele Taine, iar la sfârșit a fost sărbătorit Nicolae Luțai, epitrop al catedralei și fost profesor de matematică la Liceul românesc „Nicolae Bălcescu” din Giula, care a împlinit frumoasa vârstă de 76 de ani.
Tot în Catedrala Episcopală din Giula au fost săvârșite , la 4 februarie, Sfânta Liturghie și slujba de Te Deum cu prilejul ședinței Adunării eparhiale a Episcopiei Ortodoxe Românești din Ungaria, ne-a transmis Biroul de presă al acestei eparhii.
Comunitatea românească din Boian, Alberta, Canada, a trăit, în perioada 14-16 august 2026, momente de aleasă bucurie duhovnicească și de profundă însemnătate istorică cu ocazia sfințirii noii biserici a Parohiei ortodoxe româneşti cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”.
Nu puțini întreabă dacă românii din diaspora se vor întoarce acasă. De fiecare dată parcă întrebarea ascunde una mai adâncă. Ce înseamnă, de fapt, să te întorci acasă? În ultimii ani observăm un
În zilele Postului Adormirii Maicii Domnului, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, și-a continuat itinerarul pastoral și misionar în comunitățile euharistice din țările scandinave, aflându-se deopotrivă în mijlocul românilor din diaspora și al tot mai numeroșilor scandinavi care au îmbrățișat credința ortodoxă.
Duminică, 19 iulie 2026, a avut loc la München în Parohia Ortodoxă Românească „Buna Vestire”, Festivalul bucuriei, ediția a treia. Festivalul, inițiat de către pr. paroh Alexandru Nan în urmă cu trei ani,
.jpg)
Duminica a 13-a după Rusalii (Pilda lucrătorilor răi) Matei 21, 33-44 Zis-a Domnul pilda aceasta: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie; a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a
„În vremea aceea S-a suit Iisus pe munte și a chemat la Sine pe câți a voit și au venit la El. Și a rânduit pe cei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli, ca să fie cu El și să-i trimită să
Fraților, mulțumire fie adusă lui Dumnezeu, Care a dat aceeași râvnă pentru voi în inima lui Tit. Căci, pe de o parte, a primit îndemnul nostru, iar pe de altă parte, făcându-se și mai sârguitor, de bună
Sfântul Apostol Bartolomeu a fost unul dintre cei 12 Apostoli. A vestit Evanghelia în Siria, în Asia Mică, unde a suferit bătăi, temniţă, loviri cu pietre pentru Hristos. Ajuns în Frigia şi, intrând în
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 538 „În anul 1894 (ieroschimonahul Ilie Vulpe) a cumpărat chilia Sfântului Ioan Botezătorul, la locul
Mulțimi nenumărate de virusuri asaltează din cele mai vechi timpuri toate speciile de viețuitoare de pe planeta noastră. Nu este ocolită nici specia umană și, periodic, epidemiile provoacă suferințe uriașe
Parcurgând apoftegmele Patericului, avem deosebitul privilegiu de a vedea cum virtuțile creștine sunt puse în lucrare într-un mod exemplar în viețile marilor nevoitori ai pustiei. Așa se face că am ales de
Domnitorii români au fost stâlpii principali ai apărării identității neamului românesc, credința ortodoxă fiind un element central al acesteia, devenind și scut de apărare a pământului strămoșesc, dar
