Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Bartolomeu Anania a trecut la Domnul aseară la orele 19:25, informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.
Decesul a survenit la Secţia de Terapie Intensivă a Clinicii Chirurgie I din Cluj-Napoca. Înconjurat de medici, prieteni, ucenici şi colaboratori apropiaţi, trupul Înalt Preasfinţitului Bartolomeu a cedat multiplelor afecţiuni care i-au marcat ultima perioadă de viaţă. Trupul celui care a fost timp de 18 ani Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului va fi depus în Catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca, unde toţi cei care doresc îi vor putea aduce un ultim omagiu. Ziua înmormântării, în cripta ierarhilor de sub altarul Catedralei mitropolitane, va fi anunţată ulterior.
În toate aceste zile de doliu, ierarhii, clerul şi credincioşii Bisericii noastre vor înălţa rugăciuni pentru iertarea păcatelor şi dumnezeiasca fericire a sufletului nobil al Părintelui nostru Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu şi pentru veşnica sa odihnă în Împărăţia lui Dumnezeu, alături de aleşii Săi.
Poet, dramaturg şi mare ierarh
Mitropolitul Bartolomeu, pe numele de mirean Valeriu Anania, a fost cunoscut atât pentru activitatea sa misionară, cât şi ca om de litere. În anul 2001, în coordonarea sa a apărut cea mai nouă biblie sinodală românească, în ediţie jubiliară, cu hărţi şi concordanţă, tradusă după Septuaginta (traducerea Pentateuhului şi a celorlalte cărţi ale Vechiului Testament din ebraică în greacă).
Înalt Preasfinţitul Bartolomeu Anania a urmat şcoala primară în satul natal, iar cea secundară la Bucureşti. S-a înscris la Seminarul Teologic Central din Bucureşti, ale cărui cursuri le-a urmat în perioada 1933-1941. A absolvit cu diplomă de bacalaureat şi Liceul "Mihai Viteazul" din Capitală.
La 2 februarie 1942, s-a călugărit la Mănăstirea Antim din Bucureşti, sub numele de Bartolomeu. În acelaşi an, a fost hirotonit ierodiacon, slujind în această calitate la Mănăstirile Polovragi şi Baia de Arieş. Din 1947 a fost stareţ la Mănăstirea Topliţa din judeţul Harghita.
În toamna anului 1944, s-a înscris la Facultatea de Medicină şi la Conservatorul de Muzică din Cluj. S-a aflat în fruntea grevei studenţeşti contra guvernului condus de Petru Groza, la 6 martie 1946, acţiune în urma căreia a fost exmatriculat din cele două unităţi de învăţământ superior.
Şi-a continuat studiile la Facultatea de Teologie din Bucureşti şi la Academia Andreiană din Sibiu, obţinând titlul de "licenţiat în teologie", în anul 1948.
Între anii 1948-1949 a fost intendent la Palatul Patriarhal, iar între 1949 şi 1950 - inspector patriarhal pentru învăţământul bisericesc.
Arestat din nou, în 1958, sub acuzaţia de activitate legionară înainte de 23 august 1944, a fost condamnat şi a ispăşit mare parte a pedepsei în Penitenciarul din Aiud.
În anul 1966 a fost trimis la Arhiepiscopia Ortodoxă Română din Statele Unite ale Americii, de către Biserica Ortodoxă Română.
Reîntors în ţară, a fost numit director al Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. În anul 1982 s-a retras la Mănăstirea Văratec, pentru a se dedica scrisului.
La 21 ianuarie 1993, a fost ales Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului. Hirotonirea întru arhiereu şi instalarea în Catedrala din Cluj-Napoca a fost celebrată de patriarhul Teoctist, la 7 februarie 1993
La 2 martie 2006, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ridicat la rangul de Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, fiind instalat oficial în funcţie la 25 martie 2006.
Ca scriitor, mitropolitul Bartolomeu Anania a publicat dramele "Mioriţa" (1966), "Meşterul Manole" (1968), "Du-te vreme, vino, vreme!" (1969), "Păhărelul cu nectar", "Steaua Zimbrului" (1971), şi "Poeme cu maşti" (1972).
În anul 1982 i-a fost decernat Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România.
Alte opere scrise de înaltul ierarh sunt volumul de poezii "Geneze" (1971), "Istorii agrippine" (1976), "File de acatist" (1981), Anamneze" (1984), "Imn Eminescului în nouăsprezece cânturi" (1992), "Poezie religioasă românească modernă" (1992). La acestea se adaugă volumele de proză şi de eseuri "Greul Pământului" (1982), "Rotonda plopilor aprinşi" (1983), albumul "Cerurile Oltului" (1990), "Amintirile peregrinului Apter" (1991), romanul exotic "Străinii din Kipukua" (1979) şi multe altele, potrivit Agerpres.
Un spirit misionar accentuat şi un dinamism deosebit
Referindu-se la personalitatea Înalt Preasfinţitului Mitropolit Bartolomeu, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a adresat aseară clujenilor, prin intermediul postului de Radio Renaşterea astfel: "Cu mare tristeţe am aflat trecerea la cele veşnice a Înalt Preasfinţitului Mitropolit Bartolomeu al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului în seara aceasta. Considerăm că este o mare pierdere pentru Biserica noastră şi pentru spiritualitatea românească, deoarece Înalt Preasfinţitul Mitropolit Bartolomeu a fost un apărător al credinţei ortodoxe şi un locomotor al spiritualităţii româneşti. A îmbinat credinţa şi cultura într-o armonie roditoare. A arătat experienţa vieţii în ţară şi străinătate. Avea un spirit misionar foarte accentuat şi un dinamism deosebit. În mod cuprinzător a găsit întotdeauna, cu toate că vârsta era înaintată, metode noi de pastoraţie şi se adapta la evoluţia societăţii în aşa fel încât Biserica să fie recunoscută şi respectată prin hotărârile ei, dar mai ales prin activitatea ei şi mă refer aici în primul rând la folosirea mijloacelor moderne de comunicare în masă pentru a răspândi cuvântul lui Dumnezeu. Desigur, noi considerăm că în Împărăţia Cerurilor va fi în compania sfinţilor autori ai Sfintei Scripturi, ai Sfinţilor Prooroci, ai Sfinţilor Apostoli pentru că a lucrat cu multă osteneală la traducerea şi diortosirea Sfintei Scripturi. Exprimăm condoleanţele noastre pentru întreaga Arhiepiscopie a Vadului, Feleacului şi Clujului şi pentru întreaga Mitropolie a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Dumnezeu să-l odihnească împreună cu drepţii", informează Basilica.
