Tribune ale oamenilor de cultură bănăţeni

Potrivit mărturiilor istorice, în 1918 episcopul Caransebeşului, dr. Miron Cristea (1868-1939), s-a întâlnit la Băile Herculane cu savantul Traian Lalescu (1882-1929), prin familie originar din Banat (satul Cornea, judeţul Caraş-Severin), şi au discutat situaţia îngrijorătoare a învăţământului din şcolile româneşti, patronate de stat, unde, aşa cum afirma ierarhul caransebeşean, "predau învăţători care nu ştiau vorbi româneşte".

Îngrijorătoare era şi starea tinerimii care, necunoscând în suficientă măsură limba maternă, întrucât prin legea Apponyi era obligatoriu a se învăţa în limba maghiară, cum relata oficiosul caransebeşean "Foaia diecezană" (1886-1949), prefera în muzică melodii ungureşti, concerte de aceeaşi provenienţă şi literatură în limba maghiară. Decadenţa a ajuns într-o asemenea măsură, încât a devenit cutremurător un caz simptomatic în care un medic român era însoţit de un translator pentru limba română, căci, după o vorbă celebră, se ascundea pe sine prin sine însuşi.

Întoarcerea la valorile naţionale

Îngrijoraţi de starea dramatică existentă, au convocat, pentru august 1919, o întrunire la Caransebeş cu profesorii din Banat, învăţătorii din Mehedinţi şi inspectorul şcolar de acolo. În urma evaluărilor făcute şi a ideilor avansate, spre a se revitaliza învăţământul românesc şi a se reorienta tineretul spre valorile naţionale, s-a stabilit înfiinţarea "Asociaţiei Culturale din Banat" (ACB), nume consacrat de vestitul teolog dr. Iosif Iuliu Olariu (1859-1920).

În 15 august 1920, la Timişoara s-a ţinut adunarea festivă de constituire, respectiv acum 90 de ani, când, deşi dr. Miron Cristea era deja mitropolit primat, tot el a fost ales preşedinte şi, ca membru fondator, a oferit 1.000 de coroane, ministrul Antoniu Mocioni tot 1.000 de coroane, iar deputatul Traian Lalescu 500 de coroane. Vicepreşedinţi au fost desemnaţi dr. Cornel Corneanu (1884-1960) din Caransebeş şi matematicianul Traian Lalescu. Comitetul de conducere era alcătuit din 20 de membri, dintre care îi enumerăm doar pe teologii dr. Gh. Popovici, dr. Ion Sârbu, dr. Vasile Loichiţă şi pe demnitarii E. Ungureanu, Valeriu Branişte, A. Mocioni etc. Centrul de coordonare a fost stabilit la Timişoara, iar centrul administrativ funcţiona la Caransebeş.

La adunările generale ce s-au ţinut succesiv în centrele mai importante ale Banatului, spre a se limita conducerile bicefale, Bucureşti şi Caransebeş, s-a stabilit contopirea acesteia cu "Reuniunea bănăţeană", luând fiinţă în acest mod o societate unitară cu sediul central în capitală şi cu mai multe secţiuni, câte una în centrele mai importante din Banat.

Pentru funcţionare s-a întocmit un nou proiect de statute, iar în conducerea comitetului a fost ales tot un bănăţean, celebrul savant Victor Babeş (1845-1926), fiul vestitului biserican Vincenţiu Babeş, din Hodoni (jud. Timiş). După trecerea în eternitate a savantului, a fost ales ca preşedinte profesorul universitar şi deputat, bănăţeanul Emil Brancovici.

Scopul proiectului

Scopul prioritar al asociaţiei îl constituia colectarea de cărţi pentru şcolile primare şi îndeosebi secundare, provenite din donaţii de la autori, editori, Casa şcoalelor din Bucureşti, Academia Română, de la populaţia de peste munţi şi din achiziţii. Prin intervenţiile prof. univ. dr. Traian Lalescu, deputat de Banat, guvernul a oferit în prima fază un milion de coroane pentru atingerea obiectivelor propuse, fiind implicaţi miniştrii Ionel I.C. Brătianu şi C. Angelescu.

Au fost augmentate cu cărţi româneşti, în prima fază, liceele din Caransebeş, Timişoara, Lugoj, Orşova, Oraviţa şi Lipova. Legat de acelaşi scop a luat fiinţă librăria "Lumina" din Orşova, "Curtea Banatului" din Caransebeş, şi exemplul s-a extins şi în celelalte oraşe.

Rezultatele acţiunii "Asociaţiei Culturale din Banat" au fost covârşitoare, întrucât numai în primele opt luni, cum consemna "Foaia diecezană", s-au distribuit gratuit peste 17.000 de cărţi, s-au dăruit peste 600 de volume celor 12 şcoli secundare, fiecărui învăţător i s-a oferit gratuit "Istoria neamului" şi "Geografia României", iar sutele de studenţi au obţinut gratuit sau cu preţ redus cărţi importante.

Prin stăruinţa savantului Traian Lalescu s-a organizat o "universitate circulantă în Banat care să împlinească provizoriu lipsa unei universităţi stabile", graţie căreia au conferenţiat în centrele importante ale Banatului Nicolae Iorga, Onisifor Ghibu, Octavian Goga, Silviu Dragomir, Dimitrie Gusti, Dimitrie Onciu, Mihai Dragomirescu, Gheorghe Murnu, Virgil Madgearu, Vasile Pârvan, Traian Lalescu ş.a.

Un mare sprijin pentru realizarea obiectivelor propuse de "Asociaţia Culturală din Banat" l-a oferit "Cercul studenţilor bănăţeni" din Bucureşti, ai cărui membri s-au implicat în această misiune. Cercul era coordonat de savantul Traian Lalescu. La casa lui se adunau cărţile şi se ţineau întrunirile cercului. Aşa cum relata un contemporan, de fiecare dată gazda era un excepţional amfitrion.

Dar iniţiativele nu s-au oprit aici, întrucât asociaţia şi-a creat propria editură, unde au apărut lucrările: "Călăuza Băilor Herculane" de preot Coriolan Buracu (1921), "Dunărea de la Orşova la Baziaş" (1925) de prof. Daniil Laitin, "Istoria Banatului timişean" de Griselini, traducere din limba germană de preot Nicolae Bolocan (1927) ş.a.

Înfiinţarea Politehnicii

Tot din pulsaţia ideilor pentru înflorirea culturii din Banat, în 1929, din iniţiativa lui Traian Lalescu şi cu sprijinul unor reputaţi patrioţi timişoreni, s-a înfiinţat în Timişoara Institutul Politehnic, primul ei rector fiind însuşi savantul bănăţean. În acest mod s-au pus bazele universităţii timişorene.

Adunările generale ale asociaţiei, în contextul activităţii ei, aveau sprijin dezinteresat din partea preoţilor şi a slujitorilor şcolii. Pe temeliile Bisericii şi ale şcolii s-a înălţat cultura neamului. Când a fost să definească "Asociaţia Culturală din Banat", Traian Lalescu a spus: "Ca societate naţională, Asociaţia păzeşte altarul în care arde focul nestins al unităţii noastre naţionale".