Prin toată lucrarea sa bisericească, național patriotică și culturală, Episcopul Nicolae Popovici rămâne un arhiereu emblematic al Bisericii Ortodoxe Transilvane și al întregii Ortodoxii românești. El
08 Dec, 2024
Alexandru-Dan Ilievici, un misionar nevoitor şi milostiv
La 14 noiembrie 2020 a trecut la Domnul, la vârsta de 84 de ani, nevoitorul Alexandru-Dan Ilievici, care a donat pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului peste 30.000 de euro, din venitul și osteneala sa, fiind în putere până la 80 de ani.
Alexandru-Dan Ilievici a fost fiul învățătorului Ioan și al Mariei Ilievici. Ocupația sa principală a fost mecanica, vreme de peste 38 de ani, ajungând maistru principal la Uzinele Textile Moldova, distingându-se și ca inventator. După evenimentele din 1989 a fost o perioadă profesor de religie, apoi vreme de peste 20 de ani cântăreț bisericesc la Biserica Uspenia din Botoșani, catedrala orașului. A luptat cu păcatul mândriei, în toate modurile posibile. Nu știm dacă a reușit sau nu, dar faptele pot vorbi. La sfatul duhovnicului Cleopa Ilie ia ca model viețile sfinților postind aspru, participând la cele șapte laude, în fiecare zi. Venitul său îl împărţea permanent în trei: o treime la săraci, o parte la biserică și cealaltă familiei. În perioada 1970-1980 devine un misionar cu autoritate religios-morală cunoscută și un mărturisitor al Ortodoxiei, fiind un aprig apologet înaintea sectarilor şi chiar a ortodocșilor ignoranți. În 1985 a fost hărţuit de politruci și securitate pentru activitate prozelită.
I-a sprijinit fizic și material pe unii semeni care trăiau la limita de jos a existenţei, deși avea o puternică opoziție din partea familiei. A ajutat cu o mare implicare la construcții, extinderi și reparații capitale de biserici. Deține Distincția de Vrednicie acordată în 1992 de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel pe când era Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Ultimii ani s-a nevoit aspru, ca un alpinist care alege să escaladeze muntele pe partea cea mai abruptă. Uneori excesele și unele afirmații la limită i-au știrbit autoritatea, dar acestea sunt prea mici în comparație cu faptele bune pe care le-a făcut. A fost un mare luptător, cei care l-au cunoscut pot mărturisi, fără excepție, această realitate.
A fost răpus de COVID-19 la 84 de ani. Nădăjduim că nevoința sa l-a dus către odihna veșnică și este mângâiat acum de Avraam, la pieptul său pentru toate ostenelile.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!
