Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Profesorul Laurenţiu Şoitu, la 70 de ani
După redobândirea de către Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi a locului de drept în cadrul domeniilor de studii ale celei mai vechi instituții universitare moderne din România, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, am avut posibilitatea să cunoaștem convergențele interdisciplinare şi să conlucrăm cu mulţi dascăli de prestigiu ai Alma Mater Iassiensis. Periodic, organizam întâlniri între profesorii de la teologie şi profesorii de la alte facultăţi care susțineau cursuri la facultatea noastră şi care erau interesați de dialogul dintre credinţă şi cultură, teologie şi științe, Biserică şi societate.
Cooperarea cu domnul profesor Laurenţiu Şoitu de la Facultatea de Psihologie şi Științe ale Educaţiei nu s‑a limitat doar la procesul didactic propriu‑zis, ci s‑a dezvoltat şi în alte două domenii pentru care domnia sa are vocație şi competență: utilizarea mijloacelor moderne de comunicare în misiunea Bisericii şi educația adulților.
În ultimul deceniu al secolului XX, universul media din România a cunoscut o adevărată explozie: pe lângă noile reviste şi ziare, au apărut posturile private de radio şi televiziune. Se punea problema dacă Biserica Ortodoxă poate să folosească în lucrarea sa pastoral‑misionară noile mijloace audiovizuale sau trebuie să rămână doar la mijloacele tradiționale de propovăduire a cuvântului lui Dumnezeu (carte, predică şi cateheză în biserică). Domnul profesor Şoitu a fost categoric de partea celor care au susținut înfiinţarea instituțiilor media ale Bisericii, ca pe un răspuns pastoral şi teologic la provocările timpului nostru.
În calitate de reprezentant al Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru județele Iaşi şi Vaslui, ne‑a acordat consilierea necesară întocmirii documentației în vederea obținerii primei licențe audiovizuale pentru un post de radio ortodox (Radio TRINITAS) în iulie 1996. De asemenea, prin experiența sa jurnalistică a sprijinit cooptarea unor jurnaliști şi tehnicieni de radio care să formeze echipa fondatoare pentru intrarea în emisie pe frecvența 92,7 MHz, la 17 aprilie 1998.
El însuși a organizat și a condus cursurile de introducere în jurnalism la Facultatea de Teologie Ortodoxă, respectiv editare de texte și lectură la microfon, pentru tinerii care doreau să facă parte din echipa postului de radio al Bisericii, în primăvara anului 1998. A selectat cu atenţie pe participanții care aveau reale calități și multă pasiune pentru activitatea de radio. Cursurile sale erau axate pe tehnica redactării știrilor, considerată de domnia sa fundamentul pregătirii profesionale a realizatorului de emisiuni audiovizuale, dar pe parcursul cursurilor au fost detaliate multe dintre tehnicile de concepere a unui program de radio.
De‑a lungul multelor întâlniri de lucru, a transmis cursanților aspectele esențiale de deontologia comunicării prin programele de radio. Astfel, a contribuit la construcția conștiinței profesionale a celor care au văzut în activitatea de radio mai mult decât o pasiune trecătoare.
Domnul profesor Șoitu a transmis multe cunoștințe și a supravegheat formarea multora dintre reporterii și redactorii Radio TRINITAS. Tuturor le‑a transmis pasiunea sa „contagioasă” pentru activitatea jurnalistică, pe care o descrie și azi ca pe o preocupare acaparatoare. Atunci când s‑au încheiat cursurile și a început emisia Radio TRINITAS, a reușit să insufle tinerei echipe mult curaj și multă încredere în sine, arătându‑le cum să evite greșelile și cum să înfrunte inevitabilele eșecuri, privind mereu spre viitor.
Am admirat la domnul profesor Şoitu capacitatea de a prelungi cercetarea academică şi didactică în dinamica societăţii româneşti de tranziţie. Educaţia pentru comunicare devine astfel un element esențial pentru a înțelege etapele prin care evoluează structurile sociale, un liant viu între gândire şi comunicare, între comunicare şi acţiune.
Multiplele conferinţe, colocvii, simpozioane, traininguri cu formatorii formatorilor, precum şi proiectele educaționale pe termen lung cuprinse în strategiile de dezvoltare durabilă i‑au cultivat domnului profesor Laurenţiu Şoitu exerciţiul continuu de oferire şi primire intelectuală, profesională şi afectivă. Pe linia tradiției școlii ieșene de pedagogie, dezvoltată de regretatul profesor George Văideanu, domnul profesor Laurenţiu Şoitu a susţinut numeroase proiecte privind educaţia adulţilor şi longlife learning. Şi, mai presus de toate acestea, cel care învaţă pe alţii are el însuşi parte nu doar de bogăţia şi diversitatea cunoştinţelor acumulate şi împărtăşite în procesul educaţional, ci şi de încredinţarea că Dumnezeu îi este mereu aproape. În acest sens, înţeleptul din vechime spune: „Cel care îşi bate capul cu înţelepciunea îndeplineşte desăvârşirea minţii şi cel care îşi pierde somnul pentru ea va fi în curând fără de grijă. Ea umblă în toate părţile căutând pe cei vrednici de ea şi se arată prietenoasă în drumurile lor şi îi întâmpină în tot ce pun la cale. Începutul ei este pofta cea adevărată de învăţătură, iar pofta de învăţătură are în sine iubirea, iar iubirea este paznica legilor ei, iar păzirea legilor ei este adeverirea nemuririi. Şi nemurirea ne face să fim aproape de Dumnezeu” (Înţelepciunea lui Solomon 6, 15‑19).
Felicităm pe domnul profesor emerit Laurenţiu Şoitu pentru bogata şi rodnica sa activitate de până acum şi ne rugăm lui Dumnezeu să‑i dăruiască sănătate şi puteri reînnoite pentru continuarea proiectelor academice, didactice şi mediatice pe care le susţine în prezent cu entuziasm şi pricepere.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj de evocare a domnului profesor Laurenţiu Şoitu, la 70 de ani de viaţă - pentru volumul şi simpozionul omagial „Educație pentru comunicare”, Iaşi, 20 octombrie 2015.



.jpg)
