Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Ziua Românilor de Pretutindeni - Festivalul „AICI - ACOLO”
Începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai, este sărbătorită Ziua Românilor de Pretutindeni, o zi specială, având o puternică semnificaţie spirituală, de reafirmare a rădăcinilor și tradițiilor creştine ale poporului român.
În acest sens, anul 2021 a fost declarat în Patriarhia Română drept Anul omagial al pastorației românilor din afara României, pentru a avea un nou prilej de a intensifica misiunea și responsabilitatea ei pastorală față de românii ortodocși din afara României, pe care îi consideră fiii săi credincioși și parte integrantă a comuniunii ortodoxe românești de pretutindeni, dar şi pentru a-i asigura că vom fi întotdeauna preocupaţi de întărirea duhovnicească a tuturor credincioșilor ortodocși români aflați departe de țară.
Grija pastorală și atenția specială manifestată de Patriarhia Română față de românii din comunitățile ortodoxe românești din afara României s-au concretizat prin înființarea de numeroase parohii și eparhii noi, care să vină în întâmpinarea nevoilor sufletești ale credincioșilor români ortodocși din Basarabia, Bucovina de Nord, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Croaţia, Slovenia, Europa Centrală și de Nord, Europa Occidentală și Meridională, cele două Americi, Australia și Noua Zeelandă, Ierusalim, Iordan și Ierihon, Muntele Athos, Cipru, Turcia, Africa de Sud, Japonia şi Emiratele Arabe.
Astăzi, în afara frontierelor actuale ale României, Patriarhia Română are în jurisdicția sa patru arhiepiscopii şi nouă episcopii, arhiepiscopiile fiind și centre mitropolitane.
În aceste eparhii există astăzi 1.483 de parohii și filii, 71 de așezăminte monahale ortodoxe româneşti, deservite de 1.379 de clerici români.
În activitatea lor, comunitățile ortodoxe românești din străinătate, pe lângă realizările în plan liturgic şi pastoral-misionar, edilitar, social-filantropic și educațional-cultural, au afirmat valorile ortodoxe românești și, totodată, i-au sprijinit pe românii ortodocși din afara României, în păstrarea acestor valori în societățile de adopție în care s-au stabilit temporar sau definitiv.
Biserica-mamă îi sprijină și-i încurajează pe fiii ei duhovnicești din afara României şi înțelege greutățile cu care aceștia se confruntă. Românii de pretutindeni au aspirația unui viitor prosper, dar trăiesc uneori în societăți din ce în ce mai secularizate și individualiste, sunt priviți adesea cu răceală sau suspiciune, fapt care nu le insuflă un sentiment de pace și mulțumire sufletească. De aceea, în bisericile ortodoxe românești din străinătate, românii simt bucuria regăsirii și trăirii credinței strămoșești, participă la viața liturgică și își alină dorul după cei dragi și după locurile natale şi își reafirmă identitatea lor profundă. Prin cult, dar și prin evenimentele culturale și prin activităţile social-filantropice organizate de parohiile din diaspora română, sunt promovate valorile permanente ale credinţei ortodoxe și ale poporului român, se transmit tradițiile românești și se cultivă limba română. Toate acestea contribuie la păstrarea identității culturale, etnice și eclesiale ortodoxe a românilor din afara României.
Biserica noastră se roagă zilnic, la fiecare slujbă, pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni..., arătând astfel comuniunea frăţească şi preţuirea pentru toţi românii care trăiesc dincolo de frontierele României.
Promovarea identității românești ortodoxe susţine o integrare socială în țările gazdă fără asimilare culturală și fără deznaționalizare. Sperăm într-o conviețuire armonioasă a românilor de pretutindeni cu cetățenii din țările de adopție, mai ales acum când, în multe locuri din lume, criza morală, spirituală și economică se manifestă și prin tensiuni sociale care pot degenera în conflicte interetnice.
Cu multă dragoste părintească, îi îndemnăm pe toți românii de pretutindeni să rămână permanent în dialog şi comuniune cu cei dragi rămași acasă, pentru ca distanțele geografice mari să nu producă îndepărtare sufletească sau înstrăinare spirituală a unora față de alții, ci să se păstreze unitatea familiei.
Pace şi bucurie, sănătate şi fericire, dorim tuturor românilor de pretutindeni!
Cu părintească binecuvântare şi frăţească salutare,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj transmis cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni, duminică, 28 mai 2023, Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.
.jpg)
