Sfinţii Împăraţi, cinstiți la Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale

Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa, Elena, au fost cinstiţi pe 21 mai, pe Colina Bucuriei din Bucureşti, întrucât atât Catedrala Patriarhală, cât şi Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale îi au ca ocrotitori spirituali. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric, evidenţiind rolul provi­dențial pe care Sfinţii Constantin şi Elena l-au avut în istoria ­Bisericii.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a explicat de ce Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale a fost aşezat sub ocrotirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: „Acest paraclis din Reşedinţa Patriarhală a început să fie construit deodată cu Catedrala Mitropolitană, devenită apoi Patriarhală, din București, de către voievodul Constantin Şerban Basarab, domnitor al Ţării Româneşti. Astfel, pe când se construia catedrala, se construia şi acest paraclis, de aceea, primul din cele patru hramuri ale acestui sfânt locaş este sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, a spus Preafericirea Sa. 

Protectori ai Bisericii

Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat în cuvântul său trei mari calități ale Sfinţilor Mari Împăraţi: „În primul rând, ei sunt eliberatori ai creştinilor persecutaţi şi protectori ai Bisericii. În al doilea rând, ei sunt apărători ai dreptei-credinţe şi ai unităţii Bisericii, iar în al treilea rând, ei sunt mari ctitori de locaşuri sfinte şi susţinători ai misiunii sociale a Bisericii. În mod deosebit, au avut o legătură cu populaţia de pe teritoriul ţării noastre, adică din vechea Dacie. Sfinţii Împăraţi sunt continuatorii creştinării poporului român, ai părinţilor noştri daco-romani”. 

În continuare, Patriarhul României a explicat de ce Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt numiţi „întocmai cu Apostolii”. „Cuvintele întocmai cu Apostolii sau egali cu Apostolii arată că Biserica a recunoscut activitatea Sfinţilor Împăraţi ca pe o lucrare apostolică, o slujire deosebită, săvârşită cu voia lui Dumnezeu în mod direct. Această lucrare este o misiune dumnezeiască şi se explică prin faptul că în troparul sărbătorii se spune că Sfântul Constantin a luat chemarea nu de la oameni, ci ca Pavel, Apostolul Neamurilor, a primit lucrarea aceasta de la Dumnezeu. Înţelegem astfel de ce Apostolul care s-a citit astăzi se referă la convertirea Sfântului Apostol Pavel”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel. 

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au schimbat trei secole de persecuţie printr-o nouă orientare a imperiului. În locul vrajbei şi al urii ei au adus împăcarea şi armonia, contribuind astfel foarte mult la schimbarea mentalităţii oamenilor vremii. 

„Sfântul Constantin a convocat la Niceea, în anul 325, Primul Sinod Ecumenic. Prin aceasta s-a păstrat dreapta-credinţă şi s-a afirmat unitatea Bisericii. În anul următor, Sfânta Elena a mers la Ierusalim să descopere Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. După multe săpături şi lucrări de dărâmare a templului păgân care era construit peste locul Golgotei, au fost descoperite cele trei cruci: a Mântuitorului şi ale celor doi tâlhari”, a spus Patriarhul României. 

Preafericirea Sa a vorbit şi despre lucrarea misionară, socială a Bisericii, susţinută de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena: „Cei doi împăraţi au ajutat cu fonduri organizarea de case pentru orfani, văduve, pentru bolnavi şi, de asemenea, au încurajat lucrarea socială a Bisericii. Ei au modificat legislaţia păgână, au creştinat-o. De pildă, au fost abolite tortura, răstignirea şi însemnarea cu fierul roşu pe corpul oamenilor, motivând că fiecare om este creat după chipul lui Dumnezeu şi nu trebuie desfigurat sau mutilat. Noua legislaţie interzicea adulterul şi uciderea pruncilor. Deci, aceşti Sfinţi Împăraţi au schimbat complet ideea asupra demnităţii omului, a importanţei solidarităţii şi întrajutorării. Ei au început să pună în practică Evanghelia iubirii milostive şi smerite a lui Hristos, la nivel social”. 

Totodată, Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel a reliefat că Sfinţii Împăraţi sunt ­continuatori ai creştinării poporului român. „Sfântul Împărat Constantin cel Mare, văzând că goţii care au ocupat Dacia îi prigoneau pe creştini, (...) i-a înfrânt pe aceștia în luptă, dar în mod foarte înţelept, nu i-a umilit. A încheiat un tratat de pace cu ei, tratat ce avea şi elementele unei anumite prietenii. Le aducea unele favoruri goţilor şi îi obliga oarecum să coopereze cu romanii. În acordul de pace semnat cu goţii, Sfântul Constantin le cere acestora să nu-i prigonească pe creştini şi să nu împiedice răspândirea Evangheliei lui Hristos. Astfel, Constantin cel Mare continuă lucrarea de creştinare a populaţiei geto-daco-romane din nordul Dunării şi aşa se explică faptul că în timpul său au fost construite peste 20 de bazilici mari pe teritoriul Munteniei de astăzi”, a arătat Întâistătătorul Bisericii noastre.

La final, Preafericirea Sa i-a felicitat pe toţi cei care poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: „Ne rugăm ca ei să cultive virtuţile dreptei-credinţe, ale iubirii faţă de Hristos şi faţă de Biserica Sa şi ale creşterii copiilor şi educării lor în spiritul iubirii lui Hristos. Prin aceasta arătăm că suntem următori ai Sfinţilor Împăraţi şi purtăm cu demnitate numele lor”.